Economistul Viorel Gîrbu crede că rata inflației poate crește și mai mult decât a prognozat Banca Națională, pe fundalul ajutoarelor sociale masive acordate de guvern, și recomandă cetățenilor să cheltuie mai precaut și să-și facă rezerve.
Gîrbu a vorbit într-un interviu Europei Libere, comentând recenta prognoză a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) despre faptul că rata inflației va atinge un nivel record de 31% pentru trimestrul trei al anului, iar rata medie a inflației pe întregul an va fi de 27,3% din cauza scumpirii energiei și alimentelor pe plan regional.
„Trebuie să facem deosebire între panică și precauție. În situația actuală, e vorba despre precauție. În așteptarea unor evoluții și mai negative ale inflației, cetățenii trebuie să-și gestioneze mai eficient bugetul pe care îl au”, a spus Gîrbu.
Guvernatorul BNM, Octavian Armaşu, a spus la 13 mai că rata inflației este în R. Moldova cea mai ridicată din întreaga regiune pentru că ponderea produselor alimentare de import, mai scumpe, în coșul de consum este „foarte mare”.
Dar BNM mai atrage atenția că prețurile cresc și pentru că există o cerere mare din partea populației „în contextul creșterii venitului disponibil și a creditării”.
Economistul Viorel Gîrbu, care a oferit în ultimii ani consultanță economică unor donatori străini, dar și guvernului moldovean, a explicat Europei Libere că guvernul contribuie la „un cerc vicios al inflației” prin cheltuieli sociale sporite.
Guvernarea PAS a oferit populației numeroase compensații pentru creșterea cheltuielilor pentru energie, începând cu sfârșitul anului trecut, a indexat și mărit pensiile și prestațiile sociale. Printr-o rectificare bugetară inițiată în aprilie și adoptată în mai, guvernarea a mărit și mai mult cheltuielile sociale, spunând că „trecem prin vremuri extraordinare care cer decizii extraordinare” pe fundalul războiului din Ucraina. Deficitul bugetar a sporit până la un nivel fără precedent de 19,4 miliarde de lei, dar guvernul crede că îl va acoperi mai ales din ajutoare externe, dar și din împrumuturi pe piața internă.
„Urmare a creșterii cheltuielilor bugetare, crește inflația, inflația risipește toate aceste eforturi depuse de executiv pentru a ajuta păturile social vulnerabile, iar păturile social vulnerabile ajung într-o situație și mai proastă decât s-au aflat până la aceste politici”, spune însă economistul Viorel Gîrbu.
Executivul de fapt realizează o acțiune puternic negativă asupra mediului de afaceri...Viorel Gîrbu
Pe de altă parte, măsurile guvernului forțează BNM ca, pentru a combate inflația, să ridice rata de bază a dobânzii, care a atins și ea un nivel fără precedent de 15.5% în urma unei majorări la 5 mai. Gîrbu consideră că aceasta și alte măsuri restrictive luate de BNM, inclusiv pentru menținerea unui leu stabil, care „dăunează economiei pe termen lung”.
Faptul că Ministerul Finanțelor este nevoit să se împrumute pe piața internă la o rată mare a dobânzii pentru a acoperi cheltuielile bugetare în creștere este, de asemenea, contraproductiv.
Ce recomandări are, în aceste condiții, consultantul economic Viorel Gîrbu? Pentru guvern acesta recomandă:
- Să dea dovadă de precauție și să-și stabilească limite în domeniul cheltuielilor sociale pentru a nu genera și mai multă inflație.
- Să înăsprească politica bugetar fiscală pentru a colecta mai multe taxe de la cei cu venituri mari și să-și reducă cheltuielile.
- Să mărească eficiența în domeniul cheltuirii banilor publici pentru a scădea deficitul bugetar.
- În ciuda instabilității regionale, să planifice minuțios reorientarea comerțului din cauza blocajelor cauzate de război în relația cu piețele estice.
- Să lanseze inițiative de sprijin și stimulare a mediului de afaceri.
Ce ar trebui, potrivit lui Viorel Gîrbu, să facă, dar mai ales să nu facă BNM?
- Să reducă măsurile de politică monetară agresive, pentru că, în timp ce acestea nu pot opri creșterea inflației, afectează grav afacerile.
- Să revizuiască politica valutară îndreptară spre sprijinirea leului, cu efect „devastator” asupra mediului de afaceri.
Ce să facă pentru a se proteja cetățenii?
- Să cheltuie cu precauție și să-și facă rezerve, fără a intra în panică: ritmul de creștere a inflației poate fi și mai mare decât în prognoza BNM, în timp ce agenții economici nu vor avea capacitate să plătească salarii mai mari, sau să le ajusteze la rata inflației.
Ce să facă agenții economici?
- Să fie precauți și să evite orice cheltuială inutilă: să limiteze orice investiție riscantă, să amâne cheltuielile care nu sunt indispensabile.
- În mod normal, inflația mare ar trebui să fie și o oportunitate de dezvoltare pentru mediul de afaceri. Inflația mare în zona produselor alimentare, ar trebui să fie pentru industria alimentară o premisă de creștere.
