Centrul de Informare și Documentare NATO de la Chişinău, o organizaţie neguvernamentală preocupată de diseminarea informației despre NATO într-o ţară încă puternic afectată de percepții greşite asupra activităţii Alianţei, a împlinit 10 ani de activitate. Cu acest prilej Europa Liberă a întrebat-o pe directoarea centrului, Elena Mârzac, dacă a observat în acest timp vreo îmbunătăţire a imaginii NATO printre cetăţeni:
Elena Mârzac: „Centrul de Informare NATO este o organizație neguvernamentală și, ca să înțelegem corect, trebuie spus că ea a fost creată în baza unui document, numit Planul individual de parteneriat între Republica Moldova și NATO, deci, la cererea Guvernului, în scopul de a informa cetățenii despre subiectele de securitate și apărare.
E foarte greu de spus dacă pe parcursul a zece ani s-a schimbat percepția cetățenilor sau nu. De ce? Pentru că nu s-a făcut un sondaj targhetat sau specific subiectului de securitate și a relațiilor Republicii Moldova cu NATO. Unica ce avem este întrebarea din Barometrul de opinie în ceea ce privește simpatizarea sau acceptarea de a deveni Republica Moldova țară-membră sau nu: aici însă din start nu este pusă corect întrebarea, în opinia mea, pentru că suntem o țară neutră și nu discutăm despre o potențială posibilitate de a deveni membru. Discutăm despre beneficiile unui parteneriat.”
Europa Liberă: Deci, dacă s-ar pune o întrebare corectă, ar trebui să sune: „Care sunt beneficiile parteneriatului?” sau „Trebuie sau nu să ne apropiem de NATO?”
Dacă după 2009 s-a discutat mai mult și s-a declarat și chiar am avut miniștri ai Apărării care deschis salutau și doreau ca Republica Moldova să devină țară-membră, având chiar acest lucru înscris în programul lor politic, precum și alți miniștri ai apărării care au pledat pentru a activiza și a dezvolta această relație a Republicii Moldova cu NATO. Acum nu avem totuși o viziune clară la nivel guvernamental.
Elena Mârzac: „Da. Sau: „Sunteți de acord că ar trebui să avem un parteneriat mai special sau un parteneriat în cadrul anumitor programe?”. Dar adevărul e că acest subiect, pe parcursul acestor ani, a fost un subiect tabu. Dacă după 2009 s-a discutat mai mult și s-a declarat și chiar am avut miniștri ai Apărării care deschis salutau și doreau ca Republica Moldova să devină țară-membră, având chiar acest lucru înscris în programul lor politic, precum și alți miniștri ai apărării care au pledat pentru a activiza și a dezvolta această relație a Republicii Moldova cu NATO. Acum nu avem totuși o viziune clară la nivel guvernamental.
Ceea ce a reușit Centrului de Informare NATO e să devină o platformă de discuție, să adune la o masă reprezentanți ai acestor ministere din sectorul de securitate și apărare, dar și ai Ministerului de Externe în primul rând, împreună cu societatea civilă, cu reprezentanți ai mass-media, ai centrelor academice și de a le pune întrebările: ce facem, unde suntem?
Un succes ar fi și faptul că Centrul de Informare a devenit parte din diferite grupuri de elaborare a documentelor strategice, cum ar fi Strategia apărării naționale sau este un membru care implementează Strategia de comunicare pe subiecte de securitate și apărare sau, mai nou, este membru în elaborarea Planului național pentru implementarea agendei „Femeile, pacea și securitatea, rezoluția ONU”. Deci, am devenit mai activi, mai vizibili, atât pe plan național, cât și pe plan internațional.
Noi ne-am axat pe diferite subiecte și aspecte ale securității și, în special, securitatea umană, securitatea mediului înconjurător. Am devenit o platformă de discuție nu doar despre NATO.
Scopul nostru și obiectivul la moment este să dezvoltăm cultura de securitate a cetățenilor ca, apoi, ei să aibă această gândire critică și în a lua decizii: e bine cu unii sau cu alții, sau care sunt beneficiile Republicii Moldova de a face parte sau de a avea parteneriate cu diferite organizații internaționale cu profil de securitate și apărare.
Deci, societatea civilă, în cazul acesta, trebuie să fie mai activă, să pună uneori întrebări mai incomode, să reprezinte opinia cetățenilor, a societății civile, la diferite forumuri ca să fie auzită atât în interiorul țării, cât și în exterior. Și aceasta ne-a reușit, v-am spus, prin participarea în diferite grupuri și invitarea la diferite evenimente.
Chiar și acum sunt prezentă la un panel al societății civile pe agenda „Femeile, pacea și securitatea”, Centrul de Informare îl reprezintă aici, sunt în calitate de reprezentant al societății civile care se ocupă de aceste subiecte. Deci, promovăm aceste subiecte la nivel internațional. Asta aș zice eu că este succesul Centrului nostru.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, foarte curând sau poate nu foarte curând, dar, la Chișinău, ar trebui să-și deschidă ușile un oficiu de legătură cu NATO. Care ar fi diferențele?
Elena Mârzac: „Diferențele sunt evidente. Biroul de legătură NATO este o entitate a NATO, este o structură NATO, un fel de ambasadă, o reprezentanță a NATO. Noi suntem o organizație non-guvernamentală, apolitică care aplică la anumite fonduri ale NATO. Dar aplicăm exact ca și celelalte instituții, noi nu suntem o structură NATO – noi singuri ne elaborăm planul de lucru, singuri hotărâm ce subiect am vrea să reflectăm în activitățile noastre. Putem să le coordonăm cu ei sau putem să aplicăm la anumite proiecte, dar nu suntem dependenți 100 de procente de ei, spre deosebire de Biroul de Legătură NATO, care este o entitate NATO.
Dar experiența Georgiei, Ucrainei, ne arată că astfel de centre de informare și birouri de legătură au conlucrat ani de-a rândul împreună pentru a promova imaginea pozitivă a NATO. Noi vom rămâne în acest domeniu – de a ne ocupa cu activitățile de diplomație publică, de a promova imaginea NATO, de a promova parteneriatul Republicii Moldova cu NATO, de a fi un fel de avocat al acestui parteneriat pentru a explica cetățenilor care este beneficiul sau, din contra, care ar fi minusul de a participa în acest caz.
Deci, noi avem această libertate în exprimare, de a spune ceea ce noi credem, de a invita experții pe care noi îi dorim și de a selecta subiectele care noi considerăm că sunt interesante publicului nostru.”
Europa Liberă: Aveți știință de ce acest birou întârzie să se deschidă? Trebuia încă în luna aprilie și suntem acum în octombrie și nu e deschis încă.
Elena Mârzac: „NATO este o structură cu foarte mulți membri, 29 de membri, partenere și parteneri, și sunt anumite standarde care trebuie respectate pentru a fi deschisă o anumită reprezentanță. Așa este viziunea oficială a NATO, care a determinat că a durat mai mult în pregătirile tehnice – acreditări și confirmări la ei pe interior. Asta este informația care este la moment.
Dar se planifică această deschidere, așteptăm și noi cu mare nerăbdare, pentru că și activitățile noastre, ale Centrului, sunt, în mare parte, legate de această deschidere. Planificăm organizarea unei săptămâni NATO sau așa-numitele „Zilele NATO”, atunci când va fi organizată o conferință internațională cu prilejul deschiderii acestui Birou de legătură.
În opinia mea, este doar un beneficiu că astfel de birou va fi în Republica Moldova, pentru că vom diminua din această procedură lungă, birocratică, de a aplica la fonduri, de a stabili relații mai apropiate pe anumite subiecte. În plus, având specialiștii NATO, experții NATO aici, în teren, ei mai ușor vor identifica care sunt necesitățile și vor prelua aceste solicitări atât de la Guvernul Republicii Moldova, cât și de la societatea civilă.
După câte cunosc eu, ei planifică mult să colaboreze cu societatea civilă nu doar din Chișinău, dar și de pe tot teritoriul Republicii Moldova, dar și cu mass-media, în special, pentru a-și promova mesajele.”
Europa Liberă: Până atunci, aceste necesități dumneavoastră cum le vedeți? Vă întreb pentru că în Georgia și în Ucraina, de exemplu, Biroul de legătură NATO, împreună cu centre ca cel condus de dumneavoastră s-au ocupat foarte intens de promovarea a așa concepte și principii și mecanisme cum e comunicarea strategică, se ocupă foarte intens de reintegrarea militarilor ulterior în viața civilă și multe alte subiecte. În Moldova care ar fi unu-două lucruri prioritare?
Elena Mârzac: „La sigur vom colabora pe aspectele de promovare a imaginii NATO. Pentru că, cu părere de rău, în societatea noastră, mai domină aceste stereotipuri și falsuri despre activitatea reală a NATO. Vor fi organizate și mai multe activități de diplomație publică, conferințe, întâlniri, traininguri pentru a facilita această înțelegere: ce este NATO și ce nu este NATO.
Nu se va face contra-propagandă, dar se va discuta și mai mult despre aceste proiecte, pentru că sunt foarte multe proiecte între Republica Moldova și NATO.
Deci, consider că va fi această colaborare pe subiecte de promovare a imaginii NATO, în primul rând. Dar, la sigur, după ce acest birou va fi deschis, noi avem o colaborare bună deja cu echipa care va face parte din acest birou de legătură și vom avea un plan comun de acțiuni, pentru că, e normal, e sfârșit de an, o să planificăm pentru 2018 activități comune.”
Europa Liberă: Un ultim aspect: chestiunea legată de scrierea Strategii de securitate s-a împotmolit din nou. Noul președinte s-a apucat să rescrie textul care a fost scris atunci când era președinte Nicolae Timofti. În ce măsură, iată, lucrul acesta periclitează relația de parteneriat între Republica Moldova și NATO și proiectele care sunt în derulare?
Elena Mârzac: „Vreau să evidențiez faptul că relația Republicii Moldova cu NATO poate fi asociată cu un meniu – cerem și luăm atât cât putem să digerăm. Noi am cerut, noi am dorit să facem parte din această inițiativă de dezvoltare a capacităților apărării, dar au trecut mai mult de doi ani, avem proiectul deja, documentele strategice elaborate, pentru că face parte din prima fază a acestei dezvoltări a capacităților de apărare, dar, din considerente politice lucrurile s-au blocat.
Acest lucru s-a întâmplat și din lipsa de coeziune socială, atunci când am votat un președinte cu program politic diferit de cel pe care îl are Guvernul. O parte din responsabilitate, în opinia mea, o au și cetățenii care au votat atunci președintele țării care acum pune obstacole în reformarea sectorului de securitate și apărare. Pentru că documentul de bază, Strategia de securitate este cartea de căpătâi, aș zice, pentru a reforma sectorul nostru de securitate și apărare.
În opinia mea, sunt doar niște jocuri politice care sper, într-un viitor foarte apropiat, să se rezolve și să fie, într-un mod clar distribuite responsabilitățile în politica externă și în securitatea noastră între Guvern și președintele țării.
E regretabil faptul că a fost stopat procesul de adoptare, pentru că Strategia securității naționale, Strategia apărării naționale a fost înalt apreciată și de partenerii de dezvoltare, sunt planificate deja multe activități. Da, aceasta, într-un fel, a stopat, s-au a încetinit, nu aș zice că a stopat, această relație a Republicii Moldova cu NATO. Și sigur că și acei de la NATO, și Uniunea Europeană, și alte structuri internaționale sunt atenți și văd care este situația politică în țară și urmăresc mult.
Aceasta stopează dezvoltarea sau accelerarea reformelor noastre, dar aceasta este situația pe care, în opinia noastră, tot noi singuri ne-am ales-o.”
