Analistul politic Ernest Vardanean consideră că ridicarea imunității fostului lider de la Tiraspol Evgheni Șevciuk este un gest de răzbunare din partea adversarilor săi. Acest lucru nu exclude însă faptul că Șevciuk chiar s-ar face vinovat de delapirare de fonduri, inclusiv din celealocate de Federația Rusă, ceea ce ar putea explica într-o anumită măsură lipsa de reacție a Moscovei față de acest incident.
Europa Liberă: Din punctul Dumneavoastră de vedere, ceea ce s-a întâmplat la Tiraspol este justiție sau este luptă între concurenți pentru putere?
Ernest Vardanean: „Eu sunt convins că ceea ce se întâmplă acum în regiunea transnistreană este o îmbinare de luptă politică sau chiar răzbunare politică și un proces de judecată, adică de justiție.
Pentru că, de pe o parte, au fost depistate mai multe fraude și ilegalități în gestionarea mijloacelor financiare din regiunea transnistreană, diferite tranzacții dubioase din perioada de guvernare a lui Șevciuk.
Pe de altă parte noi am fost martorii unei lupte foarte și foarte acute care a avut loc în toamna, și nu numai în toamna anului trecut, dar și cu un an în urmă, în campania electorală din 2015 pentru alegerile în Sovietul suprem de la Tiraspol. Deci, în ultimii ani a fost tot mai acută lupta dintre echipa lui Șevciuk și echipa lui Krasnoselski, sau a companiei Sheriff, care au avut foarte multe contradicții încă din anii 2008-2009. Lupta a fost foarte aspră pentru că erau îmbunate atât chestii pur politice, cât și niște rivalități la nivel personal.”
Europa Liberă: Acuzații de delapidare a banilor publici, a fondurilor, au fost formulate și la adresa lui Igor Smirnov – ne amintim, chiar în cadrul campaniei din 2011, când acesta a pierdut puterea. De ce acum se acționează atât de dur, fără precedent practic în regiunea transnistreană?
Ernest Vardanean: „Într-adevăr, asemenea acuzații au fost aduse și lui Igor Smirnov care a condus regiunea transnistreană timp de 20 de ani. Însă eu cred că dl Șevciuk după ce a venit la putere a făcut două greșeli care acum s-au întors împotriva lui.
Prima greșeală a fost când el a acuzat – justificat, argumentat – administrația lui Smirnov pentru mai multe greșeli făcute în domeniul social, financiar și economic. Însă el nu a reușit să depășească, să rezolve aceste probleme. El doar a continuat cinci ani de zile să învinuiască administrația precedentă și nu a găsit propriile soluții.
A doua greșeală a fost că el a făcut aceste acuzații, dar nu a trecut la treabă – a acționat doar la nivel verbal, dar nu a intentat dosare penale, cu anumite excepții, legate și de alte domenii, nu doar ce cel financiar-economic. Și acum faptul că el nu a intentat dosare penale și i-a lăsat în libertate pe cei care făcuseră atunci fărădelegi se întoarce împotriva lui – acum aceeași oameni îi dau lovitura înapoi pentru ilegalitățile pe care deja el le-a comis. Este un fel de răzbunare dublă, sau răzbunare reciprocă, dacă vreți.”
Europa Liberă: Dle Vardanean, se știe că nimic în regiunea transnistreană, sau aproape nimic, nu se întâmplă fără știrea sau fără girul Moscovei. Credeți că și aceste acțiuni au fost coordonate? Sau care ar fi poziția Moscovei în această situație?
Ernest Vardanean: „Iată acesta este momentul cel mai surprinzător și neclar pentru mine. Pe de o parte, eu îmi aduc aminte de mai multe publicații în presa regională și în presa din Federaţia Rusă care afirmau că dl Rogozin s-a adresat administrației de la Tiraspol, deja lui Krasnoselski după ce acesta a învins la alegeri, cu rugămintea de a nu deschide niciun fel de dosare penale împotriva lui Șevciuk, ca să evite destabilizarea internă după alegeri, pentru că situația de atunci era într-adevăr foarte, foarte complicată. Și dl Șevciuk a rămas cu imunitate, ca fost președinte al regiunii transnistrene, respectiv niciun fel de dosar penal nu a fost deschis.
Acum ce s-a întâmplat, nu știu. O fi decis Moscova că nu mai sunt riscuri pentru stabilitatea internă și a decis să-i dea voie lui Krasnoselski să deschidă dosare penale? Ori Moscova pur și simplu s-a spălat pe mâini și a spus: „Faceți ce vreți, pe noi nu ne interesează Șevciuk”? Sau a spus: „Chiar vrem să-l pedepsiți”, pentru că poate s-au depistat delapidări și din fondurile nu doar interne, dar și din banii Federaţiei Ruse alocați pentru regiunea transnistreană?
Noi nu știm ce s-a întâmplat. Poate vom afla mai multe informații mai târziu. Însă poziția Moscovei aici contează bineînțeles foarte mult.”
Europa Liberă: Anterior, după ce Șevciuk a pierdut alegerile se zvonea că acestuia i s-ar putea oferi o funcție, eventual chiar în peninsula anexată de Rusia, Crimeea. Dvs. cum vedeți pe mai departe cariera politică și viața lui Evgheni Șevciuk?
Ernest Vardanian: „După ce el a pierdut alegerile, da, s-a vorbit foarte mult despre cariera lui în Crimeea, cu ajutorul Federaţiei Ruse sau chiar cu ajutorul direct al lui Rogozin. Acest lucru nu s-a întâmplat.
De foarte multe ori dl Șevciuk a fost văzut în Chişinău – mergea pe stradă, în restaurante, bine-merci, și nu s-a întâmplat nimic rău cu el. Însă acum, dacă se adeverește faptul că el a trecut pe teritoriul constituțional al Republicii Moldova, chiar este interesant ce va urma.
Dar eu sunt absolut convins că el nu are ce căuta în Moldova. După cum a spus dl George Balan, viceprim-ministrul pentru Reintegrare în interviul pentru Europa Liberă, la Chişinău nu există niciun dosar penal pe numele lui Șevciuk. Adică formal niciun pericol pentru el aici, în Moldova, nu există.
Însă eu nu cred că dl Șevciuk se va simți în deplină libertate aici și va putea sta liniștit. Pentru că dacă dosarele penale la Tiraspol vor fi intentate și vor fi dezvoltate ar putea veni o interpelare de la Tiraspol la Chişinău. Știu că ministerele de interne de pe ambele maluri ale Nistrului colaborează destul de fructuos. Respectiv Șevciuk poate fi reținut pe teritoriul Moldovei și dat pe mâna ministerului de la Tiraspol.
Eu totuși cred că dacă el se află acum pe teritoriul Republicii Moldova, cea mai bună soluție ar fi să părăsească Moldova și să plece în Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Ați amintit despre faptul că la Chişinău nu există niciun dosar penal pe numele lui Evgheni Șevciuk. Totuși, dacă ne uităm pe rețelele de socializare și pe comentariile din presă, vedem că opinia publică comentează mult subiectul și este nedumerită de faptul că liderul până de curând al administrației separatiste este lăsat să se plimbe liniștit pe teritoriul țării pe care a încercat să o dezbine. Credeți că Chişinăul ar putea să meargă pe calea deschiderii unui dosar penal, sau pur și simplu va închide ochii la situația aceasta și îl va lăsa pe Șevciuk să plece liniștit?
Ernest Vardanean: „Eu nu am văzut niciodată ca un lider al separatiștilor să meargă bine-merci pe străzile țării de la care el a vrut să se separe. Este un lucru ciudat care poate că se poate explica prin faptul că Republica Moldova este o țară foarte liniștită și calmă, cu oameni liniștiți și care nu au sentimente de revanșă sau de răzbunare împotriva acestor persoane.
Dacă din punct de vedere legal, juridic, într-adevăr nu există niciun dosar penal, adică nu sunt argumente formale pentru reținerea dlui Șevciuk, atunci la nivel politic, da, sunt nedumeriri. Unde ați văzut așa o situație când separatiștii fug din propria țară, chiar dacă nerecunoscută, și fug în țara cu care sunt adversari, sau rivali? Este un absurd total. Însă avem ce avem.
Dar reieșind din faptul că opinia publică rămâne pe ansamblu un factor influent în problema transnistreană, eu cred că dl Șevciuk nu trebuie să caute aici protecție, nu trebuie să rămână aici ca să nu-și facă probleme. Repet, mai bine e să părăsească Republica Moldova cât mai repede.”
Europa Liberă: Dar care este, din punctul Dumneavoastră de vedere, morala acestei istorii? Într-adevăr, liderul unei administrații separatiste la o jumătate de an de la pierderea puterii fuge din propria enclavă în țara pe care o considera dușmanul mai că nu de moarte a entității sale nerecunoscute.
Ernest Vardanean: „Tocmai acest fapt ne dovedește încă o dată, inclusiv tuturor experților care se ocupă de această problemă, că problema transnistreană nu este deloc legată de etnie, sau de limbă, sau de istorie. Este pur și simplu o problemă de elite politice, de interese tenebre ale businessului și așa mai departe.
Dacă ar fi fost problema transnistreană o problema etnică, niciodată nu ar fi putut dl Șevciuk să vină la Chişinău pentru a se salva de la propriul popor, de la propria „țară”.”
