Femeile reprezintă între timp 15% din forțele armate ucrainene, jumătate din informațiile care circulă pe internet despre Ucraina sunt despre război, dar „femeile dispar treptat” din „prima linie” a informațiilor, arată cele mai recente sondaje realizate de ONG-ul International Media Support (IMS), cu sediul în Danemarca.
„Masculinitatea” atribuită unui război elimină aproape femeile ca surse de informații, experți sau decidenți, remarcă într-un interviu cu Europa Liberă, Emma Lygnerud Boberg, consilieră pentru probleme de gen la IMS. Aceasta viziune „masculină” stabilește prioritatea ajutoarelor pe care le primește Ucraina acum, dar și pe termen lung, agenda unei strategii de reconstrucție a țării după războiul provocat de invazia Rusiei.
„(...) când se va stabili o strategie de refacere a țării, vocile lor trebuie auzite și ele trebuie să fie la masa [negocierilor]”, spune Emma Lygnerud Boberg (ELB).
Ideile principale:
- Războiul face femeile să dispară treptat din atenția presei. Sfera tematică în care sunt cuprinse și femeile s-a restrâns mult.
- Exodul masiv al femeilor, obligate să se refugieze din Ucraina pentru a-și proteja familiile, le face să piardă multe din câștigurile obținute în lupta pentru egalitatea de gen. Un exemplu tipic este piața muncii.
- Anumite progrese care se făcuseră în societate legate de emanciparea femeilor s-au pierdut.
- Pe termen lung, această perspectivă exclusiv masculină asupra războiului va influența și politica de reconstrucție a Ucrainei.
Europa Liberă: „Tot ce știm despre război, știm din perspectiva bărbaților” - ați folosit un citat din scriitoarea Svetlana Alexievici pentru un articol despre modul cum se relatează despre războiul din Ucraina. Laureata Premiului Nobel se referea la al Doilea Război Mondial. Chiar nu s-a schimbat nimic de atunci, jurnaliștii au recăzut în tipicurile secolului trecut?
ELB: „Din păcate, acest trend a fost confirmat recent de ultimele sondaje IMS (International Media Support) în Ucraina. Sondajele realizate online arată că peste jumătate din informațiile publicate în internet despre Ucraina sunt despre război. Relatări din care femeile au dispărut treptat ca surse de informație, experți sau comentatori. Sfera tematică, în care sunt cuprinse și femeile, s-a restrâns mult. Războiul nu a făcut decât să grăbească recăderea în acest stereotip - existent la nivel global, chiar și în societăți considerare mult mai emancipate, ca Danemarca și țările scandinave.
Nu numai că numărul subiectele care se referă la femei s-a redus, femeile sunt iar folosite din ce în ce mai rar ca surse: fie ca surse pentru o poveste, fie ca experte sau decidenți. În Ucraina, fenomenul era marcant încă și înainte de război, la fel prezența redusă a femeilor în politică. Acum, această discrepanță s-a agravat, cred, din cauza „masculinității” atribuite unui război și a activității de a relata despre un război. Tipic, corespondentul de război este bărbat sau relatează din perspectiva unui bărbat, pentru că iar tipic, personajul despre care se relatează, soldatul sau generalul, sunt bărbați.
Din păcat anumite progrese care se făcuseră în societate [legate de emanciparea femeilor] s-au pierdut.”
Europa Liberă: Vă gândiți la domenii anume?
ELB: „Greu să numesc un domeniu anume. Războiul a bulversat viața tuturor ucrainenilor. Dacă ne uităm însă la împărțirea rolurilor în familie, bărbații acum trebuie să plece pe front să lupte, așa că automat circumstanțele obligă femeile să cadă în rolul clasic de casnică. Tot ele, pe de altă poarte, sunt cele care trebuie să fugă cel mai des peste hotare, pentru a-și proteja familia. Și asta întrerupe procesul de emancipare a societății, de exemplu pe piața muncii.”
Europa Liberă: Femeile nu mai sunt surse de informații, generatoare de informații dar lipsește și o perspectivă feminină asupra războiului din Ucraina? Înțeleg femeile războiul diferit?
ELB: „Absolut. Sigur există o perspectivă tipic feminină - acum vorbesc în termeni binari, să nu uităm însă că mai sunt și alte genuri, dar când vorbim de război, ecuația tinde să se reducă la femei - bărbați.
Să luăm exemplul violenței sexuale în timpul războiului: se relatează despre acest subiect, foarte des însă într-un stil bulevardier/ senzațional, și ar putea avea un ton diferit dacă perspectiva femeilor ar fi luată în seamă. Am scris și eu că femeile reprezintă circa 15 la sută din forțele armate ucrainene, dar iar, povestea lor nu este auzită.”
Europa Liberă: Sunteți consilieră pentru politici de gen la organizația Internațională pentru Sprijin Media (IMS). Ce programe specifice aveți pentru a ajuta mediile locale să evite sau chiar să depășească stereotipurile de gen?
ELB: „Am creat o rețea întreagă de ONG-uri care sprijină jurnaliștii din Ucraina, cooperăm strâns cu organizații din Ucraina, avem colegi ucraineni în IMS. Ei fac mai degrabă munca de teren, noi de la distanță ne concentrăm mai mult pe domenii cum ar fi legislația [în domeniul media].
Ucraina a adoptat o nouă lege a mass media, care are stipulări foarte clare despre egalitatea între genuri, limbajul urii sau sancționarea discriminării în publicațiile online. Aici am venit cu sprijin financiar dar mai important, cu expertiză privind modul cum poate fi asigurată respectarea acestor prevederi din lege.
Facilităm și legături între diverse organizații internaționale cum ar fi „La strada” și organizații care apără drepturile femeilor în Ucraina.
Finanțăm direct și anumite proiecte jurnalistice, care reflect experiența femeilor, de exemplu pe linia frontului.”
Europa Liberă: Să ne întoarcem la noua lege media. Este o lege suficientă pentru a asigura egalitatea de genuri?
ELB: „Nu, sigur că nu. Totul este acum despre practică și pentru asta trebuie un sistem care să încurajeze respectarea legii dar și care să pedepsească încălcările.„
„Mai este o problemă care ne preocupă. Un alt subiect care lipsește aproape total din relatările de presă despre războiul din Ucraina este cel al actelor de violență sexuală împotriva bărbaților. Un subiect stigmatizat, pe care mediile îl evită. S-ar putea spune că ziariștii nu sunt siguri cum să abordeze un subiect atât de sensibil, iar bărbații care au fost poate victime, sunt reticenți să vorbească.
Organizația noastră încearcă acum să elaboreze o strategie pentru a face față acestei probleme legată de stereotipurile masculine.
Este poate o problemă care s-a acutizat și mai mult din cauza războiului. Era un subiect dificil pentru bărbați și în timp de pace, dar acum devine aproape de neabordat, pentru că ar fi o „demasculinizare” a războiului.”
Europa Liberă: Nu numai presa ucraineană dar și cea internațională are tendința să descrie femeile aproape exclusiv ca victime în acest război. Lipsesc poveștile despre femei care iau decizii, femei în poziții de putere. Cu ce efecte?
ELB: „Bună întrebare. Sigur, cum războiul pare să agraveze recăderea în stereotipurile de gen, tendința jurnaliștilor este de a descrie femeile aproape exclusiv ca victime. Iar jurnaliștii occidentali urmează acest trend, pentru că astea sunt poveștile la îndemână și ar trebui să facă un efort în plus ca să găsească femeile cu roluri de lideri, în comunitățile lor, în familiile lor sau în diasporă. Relatările de presă despre război, locale sau internaționale, sunt foarte „masculine”.
Numai că acest mod de a vedea și descrie războiul, această perspectivă aproape pur masculină afectează și politicile, deciziile care se iau, genul de ajutor care este acordat cu prioritate Ucrainei.
Pe termen lung, această perspectivă va influența și politica de reconstrucție a Ucrainei. Ar fi important ca femeile să aibă un cuvânt mai greu de spus, de ambele părți, ale donatorilor și ale Ucrainei, când se va stabili o strategie de refacere a țării. Vocile lor trebuie auzite și ele trebuie să fie la masa [negocierilor].”
Ucraina - Rusia: femeile, războiul și politica
- Ucraina:la începutul anului 2022, înainte de invazia rusă, femeile reprezentau 55% din populație Ucrainei. În actualul parlament, 20% din deputați sunt femei.
- Rusia: în 2022, femeile reprezentau 77,9% din populație, față de 67,65% bărbați (Banca Mondială).
- Ucraina: în ianuarie 2022, femeile reprezentau 17,9% din aleșii în Adunarea federală. În Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului, 16,4% din locuri erau ocupate de femei.
- Din cele 60.000 de femei din armata ucraineană, 5.000 dintre ele servesc în unități de luptă, a declarat parlamentare ucraineană Ivana Klimpuș, președinta comisiei pentru integrare în UE.
- 105 de femei militari au fost ucise pe front, peste 100 au fost rănite iar 50 sunt date dispărute (8 martie 2023, Chathamhouse)
- În octombrie 2022, a avut loc primul schimb de prizonieri de război între Rusia și Ucraina, 108 femei ucrainene fiind returnate, inclusiv 37 care luptaseră în bătălia de la Azovstal.
- Rusia: Ministrul Apărării Serghei Şoigu a declarat în mai 2020 că c. 41.000 de femei (aproximativ 4,26% din totalul forțelor de serviciu activ) au fost înrolate în Forțele Armate ruse.
- Potrivit unui sondaj din 2020 realizat de Centrul de Cercetare a Opiniei Publice din Rusia (VTsIOM), 63% dintre ruși au spus că nu doresc ca o fiică a lor să se alăture armatei (42% spunând că „armata nu este pentru femei, armata este pentru bărbați").
