Formulări prea generale în codul de conduita al parlamentarilor ca și insuficiente mecanisme de control al averii acestora, folosirea excesiva de către guvern a procedurii de urgență, scoaterea Inspecției Judiciare de sub umbrela CSM, instituirea unei secții specializate (în cadrul parchetului) pentru investigarea magistraților, dar „declarații politice care subminează credibilitatea și activitatea sistemului de justiție penală și contrazic standardele anticorupție ale Consiliului Europei privind imunitățile”, sunt doar câteva dintre criticile aduse de GRECO într-un raport care analizeaza trei legi controversate de modificare a unor prevederi privind faptele de corupţie în rândul membrilor Parlamentului, judecătorilor şi procurorilor din România. „Dacă România continuă neaplicarea acestor recomandări GRECO poate declanșa procedura de neconformitate a României cu standardele GRECO și Consiliului Europei”, afirmă Gianluca Esposito, director executiv al GRECO într-un interviu cu Europa Liberă.
Europa Liberă: GRECO a lansat un raport referitor la trei legi controversate pe care Guvernul din România dorește să le adopte in domeniul justiției. Raportul este profund negativ o foarte mică parte dintre recomandările dumneavoastră au fost aplicate de către guvernul de la București. Ne puteți oferi mai multe detalii despre întregul raport?
Gianluca Esposito: „Desigur. Raportul analizează modul în care România respectă recomandările GRECO în contextul celei de-a patra runde de evaluare, care se concentrază pe prevenția corupției membrilor Parlamentului, judecătorilor și procurorilor. După fiecare raport pe care îl întocmim după fiecare 18 luni, noi verificăm felul în care recomandările noastre au fost aplicate. Raportul subliniază faptul că doar două recomandări, din 13 câte am făcut, au fost aplicate de guvern, ceea ce înseamnă că România este acum într- o situație care poate fi calificată de GRECO drept nesatisfăcătoare și care pot aduce România în procedura de neconformitate.”
Europa Liberă: Ce înseamnă acest lucru?
Gianluca Esposito: „Aceasta înseamnă că noi vom urmări situația din România cu și mai mare atenție referitor la aceste subiecte. Vom solicita României să raporteze la rândul său pentru o perioadă mai scurtă progresele înregistrate. Așteptăm informații pentru a intocmi următorul raport privind chestiunile pe care le-am subliniat cu privire la cele trei domenii enunțate mai sus dar mai ales în domeniul justiției, a judecătorilor, unde simțim că nu s-au înregistrat încă progrese. Există semne care sugerează că legislația care se plănuiește a fi adoptată ar putea să nu fie în linie cu standardele Consiliul Europei referitoare la corupție și independența justiției. Când evaluarea va fi finalizată vom trage o concluzie.”
Europa Liberă: Ce anume vă îngrijorează cel mai mult?
Gianluca Esposito: „Pentru noi cea mai îngrijorătoare este situația justiției. Aici am dori să vedem cât mai multe progrese, în contexul în care au fost făcute propuneri și contra propune pe tot parcursul anului 2017. Pentru noi a fost o adevărată provocare să urmărim toată această dezbatere din societatea românească. Aceasta este una dintre chestiunile pe care le-am ridicat.
Am dori ca aceste reforme atât de importante să fie discutate de către Parlament și nu să fie adoptate prin proceduri de urgență. Această manieră de abordare a fost observată de către noi și în trecut în România; ca atare este o chestiune care ne îngrijorează. Dacă e să vorbim de substanță vom analiza cu atenție o serie de propuneri ale guvernului, cum ar fi sugestia ca Inspecția judiciară să fie scoasă de sub Autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii sau aceea privind înființarea unui serviciu de procuratură, a unui nou procuror care să se ocupă doar de judecători. Nu am văzut detaliile, așadar vom vedea ce anume prevăd aceste propuneri. Până la jumătatea lunii martie vom finaliza această evaluare.”
Europa Liberă: Deci doar două din cele 13 recomandări ale GRECO au fost aplicate de către guvernul român. Este acesta un caz extrem, o situație rară în rândul statelor membre GRECO?
Gianluca Esposito: „Nu aș spune că am mai întâlnit așa ceva până acum. Poate că am avut, dar în relație cu o altă țară unde avem ceva probleme. Însă aș vrea să vă spun următorul lucru: se întâmplă ca țările să aibă nevoie de mai mult timp ca să implementeze recomandările noastre. Din această perspectivă nu este un caz extraordinar. Vom vedea ce probleme rămân după ce vom face evaluarea pentru următorul ciclu de raportare. Vom vedea dacă există sau dacă situația din România rămâne nesatisfăcătoare în legătură cu cele trei domenii amintite.”
Europa Liberă: Pe de alta parte, ce se poate face pe mai departe? Dacă aceste recomandări ale GRECO nu sunt în linie cu linia politică a partidului sau coaliției aflată la guvernare într-o țară, nu neapărat în România, ce poate face GRECO? Guvernul a avut mai multe încercări de a promova o serie de legi controversate, fapt care a declanșat proteste masive în stradă. Ca atare întreb încă o dată dacă guvernul român, de exemplu, nu dorește să aplice recomandările GRECO, care ar fi consecințele?
Gianluca Esposito: „Aș vrea să subliniez că noi nu suntem un organism politic. Noi suntem experți și toate recomandările noastre sunt recomandări de experți, deși trebuie să admitem că o parte dintre abordările noastre au o dimensiune politică. Înțelegând acest lucru, când vorbim despre independența Justiției, de pildă, un lucru pe care Consiliul Europei îl consolidează de zeci de ani, atunci noi va trebuie să continuăm presiunile și să le reamintim în permanență țărilor prin evaluări din ce în ce mai frecvente că e nevoie de anumite reforme. Potrivit experienței mele, mai devreme sau mai târziu reformele se aplică. Este vorba doar de mai mult timp. Rămân optimist că presiunea noastră continuă va da rezultate.”
Europa Liberă: Știu că ați putea organiza și o misiune în România. Întrebarea mea ar fi când ar putea avea loc acestă misiune și ce doriți să clarificați.
Gianluca Esposito: „Aplicăm acum o procedură nouă. Este pentru prima dată când GRECO a decis să folosească puterea
Este pentru prima dată când GRECO a decis să folosească puterea de a lansa o astfel de evaluare în cazul a două țări: România și Polonia....
de a lansa o astfel de evaluare în cazul a două țări: România și Polonia. Vom vedea ce informații vom primi de la autorități dar și ce va rezulta din întâlnirile cu actori din societatea civilă și cu alte parti implicată sau interesate de aceste subiecte.
Vom analiza ce modificări de legislație sunt propuse, cum sunt văzute aceste propuneri de către populație și de către societatea civilă și experții independenți. Aș vrea să subliniez că avem o cooperare excelentă cu delegația română la GRECO, iar aceasta nu are nici o legătură cu felul în care autoritățile din România reacționează la recomandările noastre. Este important să menținem dialogul deschis și cred că guvernul face eforturi să implice și alti actorii în aceste evaluări, cum ar fi membri ai Parlamentului.
Această cooperare cu România este pe ansamblu pozitivă. Însă dacă continuă neaplicarea acestor recomandări vă pot spune că GRECO poate declanșa procedura de neconformitate a României cu GRECO, ceea ce va însemna că vom întocmi rapoarte mai dese și am putea organiza vizite la nivel înalt în România. Dacă nici acestea nu vor da roade, vom fi nevoiți să facem publică o declarație de neconformitate a României cu standardele GRECO si COE. Sper că nu se va ajunge la asa ceva, căci niciodată nu am apelat la această procedură, pentru că mai devreme sau mai târziu statele respective au aplicat recomandările noastre.”
