Zeci de organizații care promovează voluntariatul și-au propus, la un congres la Chișinău, să deschidă un centru special pentru instruirea tinerilor dornici să facă muncă voluntară în diferite domenii. În marginea conferinței, Tamara Grejdeanu a discutat cu un participant, Igor Meriacre, directorul Asociației Motivație, care spune că acțiunile voluntarilor ar avea un impact tot mai mare.
Igor Meriacre: „Atunci, la momentul acela, în 2001-2003, după părerea mea, erau mult mai mulți tineri dornici de a se implica în activități de voluntariat. Noi am încercat să analizăm de fapt care este cauza. Una din constatări a fost că de fapt și numărul de tineri era mult mai mare atunci în Republica Moldova; foarte mulți tineri sunt plecați din Moldova în alte țări. O altă cauză, credem noi, este că s-au schimbat un pic accentele – persoanele au devenit mult mai preocupate pentru a-și câștiga existența și atunci clar că partea asta de suflet, de activități de voluntariat rămâne undeva pe planul doi. Dar, totuși, voluntariatul, hai să spunem că nu a crescut poate atât cantitativ, dar el a crescut calitativ. Majoritatea organizațiilor care promovau activități de voluntariat au ajuns la concluzia că este nevoie de a avea o lege în acest domeniu.”
Europa Liberă: În 2010 a fost adoptată Legea voluntariatului. Activitatea de voluntariat se consideră de atunci experiență de muncă, dacă angajatorul o cere. Ce schimbări a produs adoptarea legii?
Igor Meriacre: „În primul rând, a făcut o ordine în tot sistemul de voluntariat. Vorbim de voluntariatul în cazul în care voluntarii se implică în activități directe cu persoane cu dizabilități, persoane în etate și atunci clar că voluntarii trebuie să cunoască anumite condiții specifice de a practica activități de voluntariat, deoarece atunci când mergi la un copil cu dizabilitate, nu este de ajuns doar dorința ta ca persoană care vrea să se implice în ajutorarea acestui copil sau în oferirea lui a unei atenții, a-l ajuta în ceva, trebuie să ai și cunoștințe cum să ajuți corect acest copil, cum să te adresezi către dânsul, cum să discuți, cum să-l ajuți, de exemplu, în cazul în care el este într-un scaun rulant și acest lucru a fost posibil anume datorită faptului că, odată cu intrarea în vigoare a Legii voluntariatului, a fost necesar ca organizațiile care beneficiază de serviciile voluntarilor să facă ordine în tot procesul de selectare a voluntarilor, de instruire a lor, de pregătire pentru a merge și a desfășura activități cu beneficiarii acestor organizații.”
Europa Liberă: Dar cum a evoluat percepția de a te implica fără a aștepta remunerare? Astăzi vedem cetățeni moldoveni plecați peste hotare care contribuie la dezvoltarea localităților din care au plecat, vedem persoane care ies în spațiul public cu diferite inițiative de sortare a deșeurilor, de ajutorare a vârstnicilor…
Igor Meriacre: „Asta a fost posibil de fapt și datorită faptului că deja au început să fie organizate cumva coordonat activitățile astea naționale. Vorbim despre Săptămâna Națională a Voluntariatului, Conferința Națională a Voluntariatului, inclusiv Festivalul Voluntarilor. Și atunci, cred eu, în special aceste trei evenimente mari naționale promovează la un nivel republican însuși conceptul de voluntariat, dar un alt lucru foarte important este și activitatea coordonatorilor de voluntari la nivel local, deoarece de multe ori și la nivel local depinde anume de contactul acesta om cu om, de cunoștințe etc. Oamenii de obicei în zonele rurale, dar de fapt și în oraș, au încredere în persoanele pe care ei le cunosc, iar pentru a motiva cumva acești voluntari sau coordonatori de voluntari, pentru asta și este, de exemplu, Festivalul Voluntarilor, este Conferința Națională pentru Voluntariat, adică unde meritele acestor persoane cumva sunt evidențiate.”
Europa Liberă: Și reușesc aceștia în localitățile lor să promoveze implicarea activă a cetățenilor, să-i cheme să iasă din propria ogradă și să dea o mână de ajutor atunci când este cazul?
Igor Meriacre: „De multe ori, da. Clar că nu toți cetățenii, că dacă să luăm spre exemplu orașul Chișinău și să vorbim de foarte multe acțiuni de voluntariat care au fost organizate în oraș, cu părere de rău, încă o mare parte a populației este destul de reticentă la acțiunile de voluntariat și nu se prea implică, dar iarăși noi avem cazuri din zonele rurale. De exemplu, Asociația „Motivație” susține șapte grupuri de inițiativă din diferite zone rurale ale Moldovei în promovarea și desfășurarea diferitelor acțiuni de advocacy pentru persoane cu dizabilități, adică pentru a cere dreptul la accesibilitate și alte drepturi, iar aceste acțiuni în mare majoritate sunt organizate și cu implicarea voluntarilor locali, iar voluntarii locali se implică datorită faptului că sunt acești tineri cu dizabilități cu care ei contactează direct, adică aici am avut în vedere că este nevoie de contacte.”
Europa Liberă: S-au format relații?
Igor Meriacre: „Da, s-au format relații și voluntarii care se implică, care sunt hai să spunem cu abilități depline, ei se implică foarte activ anume datorită relațiilor astea interpersonale, de prietenie. E clar că noi am dori să fie un număr mult mai mare de persoane implicate în diferite activități, nu numai în promovarea accesibilității, dar și în protejarea mediului. Mai este încă nevoie de schimbat, să spunem așa, mentalitatea unor oameni din Moldova.”
Europa Liberă: Sunt domenii în care mai este restantă implicarea și unde anume s-ar cere contribuția benevolă a cetățeanului?
Igor Meriacre: „Sunt foarte multe domenii, chiar și domeniile acestea sociale, asistența persoanelor cu dizabilități și a vârstnicilor, asistența în protecția animalelor, în protecția mediului. De fapt, acestea ar fi cele patru domenii mai mari care ar putea fi încă dezvoltate. Aici depinde încă foarte mult și atât de ONG-uri, cât și de grupurile de inițiativă locale, care ar trebui să promoveze, pentru că activitățile de voluntariat depind foarte mult încă de coordonatorii de voluntari sau de lideri. Când avem lideri foarte buni, lideri care pot să atragă oamenii după ei, lideri care gândesc acțiunile de voluntariat, le dezvoltă și le promovează, atunci îi clar că și activități de voluntariat sunt mult mai multe și voluntari sunt implicați mai mulți. Aici putem spune că sunt două variabile, adică este nevoie și de lideri puternici, dar clar că și de…”
Europa Liberă: …cetățeni gata să acorde timpul lor liber pentru voluntariat.
Igor Meriacre: „Da, da, da…”
Europa Liberă: Ați trasat anumite direcții de dezvoltare în cele două zile de Conferință Națională a Voluntariatului?
Igor Meriacre: „O propunere mai principală a fost crearea unui centru de voluntariat. Eu, de exemplu, personal am văzut experiența Poloniei în domeniul dezvoltării voluntariatului, care dezvoltă centre de voluntariat la nivel regional. Spre exemplu, sunt organizații mici care nu au nevoie tot timpul de voluntari, adică nu ar avea capacitatea să-i gestioneze corect și să le dea o ocupație sau activități permanente, dar au nevoie de implicarea voluntarilor sporadic. Atunci, centrul acesta regional sau național, la noi, în Moldova, cel puțin dacă ar fi unul național, unul pregătește voluntarii în diferite domenii, cum să se implice în asistența bătrânilor, a persoanelor cu dizabilități, cum să se implice în activități în stradă, de exemplu, în flashmoburi sau alte acțiuni poate de caritate și atunci când un ONG sau un grup de inițiativă mai mic organizează o activitate poate apela la acest centru de voluntariat și el implică voluntari care deja sunt pregătiți, dar totodată centrul național sau centrul regional de voluntariat ar verifica cum sunt implicați voluntarii. Uite asta este o idee așa mai globală, am putea spune, pentru dezvoltarea de mai departe a voluntariatului.”