Opt sculpturi metalice, împodobite cu sute din cele mai frumoase și cele mai cumplite citate din Coran, Biblie și Torah, formează expoziția intitulată The Children of Abraham (Copiii lui Abraham). Sculpturile au doi metri înălțime și cântăresc circa două tone. Sculptura principală a proiectului, Fundamentalismul, care are o înălțime de 3 ½ metri, o lățime de 9 metri și o greutate de 28 de tone, a fost expusă public pe întreg teritoriul Danemarcei și chiar în fața Primariei din Copenhaga, fără nici un fel de probleme.
Galschiøt nu e străin de controverse. În Copenhaga, în 2009, statuia sa, „Supraviețuirea grașilor”, a fost plasată în portul capitalei daneze, Copenhaga, pentru a atrage atenția asupra inegalității în lume. Era vorba de o colosală zeiță romană a Justiției cățărată pe umerii unui om african înfometat. Dan Alexe a stat de vorbă cu Jens Galschiøt pentru Europa Liberă.
Dan Alexe: Îl am astăzi ca invitat pe faimosul și controversatul artist vizual danez Jens Galschiøt, care tocmai a inaugurat o expoziție în Parlamentul European, o nouă provocare, despre cele trei religii monoteiste. Jens, de ce cauți să provoci?
Jens Galschiøt: „Vreau să arăt, atunci când am o asemenea expoziție în spații publice, că relațiile umane se bazează pe încredere. În același timp, arta într-un spațiu public trebuie să provoace. Fie în bine, fie în rău.”
Dan Alexe: Crezi așadar că arta trebuie să provoace în general?
Jens Galschiøt: „Da, în general publicul trebuie să fie destabilizat, să se întrebe: Ce e asta? Ce e asta? Ce lucru ciudat!”
Dan Alexe: Putem avea artă fără provocare?
Jens Galschiøt: „Da, desigur, putem avea tot felul de artă kitsch, cu flori, fete, copii care zâmbesc. Dar astea nu sunt pentru mine.”
Dan Alexe: Precum arta domestică din Asia? Ai fost în Kurdistan, în Asia Centrală…
Jens Galschiøt: „Da, da, cu toate clădirile alea colorate, afară și înăuntru…”
Dan Alexe: Flori de plastic?
Jens Galschiøt: „Așa e, asta nu e artă, într-adevăr.”
Dan Alexe: Ce crezi despre Jeff Koons?
Jens Galschiøt: „Imi plac unele din lucrurile pe care le face. Vaca aia tăiată în felii, de pildă… Da, e interesant ce face, tot kitsch-ul ăla asumat. Pe scară mare.”
Dan Alexe: Pentru tine aia e artă?
Jens Galschiøt: „Când îi dai asemenea dimensiuni, este artă, da. Dacă e ceva minuscul, atunci e kitsch. Dar dacă iei ceva mic și îl faci de zece sau de o sută de ori mai mare, atunci devine artă. Artă e ceea ce fac artiștii.”
Dan Alexe: Vrei să spui că ceea ce contează este intenția?
Jens Galschiøt: „E intensitatea. Este atunci când poți arăta realitatea sub un alt unghi. Când le arăți oamenilor realitatea într-un mod diferit.”
Dan Alexe: Dar nu tu fabrici construcțiile astea. Ai tot felul de fierari, artizani, muncitori care le fac pentru tine. Ce contează atunci? Tot intenția din spate?
Jens Galschiøt: „Aici nu ai cu totul dreptate. Părți din sculpturi și construcții sunt făcute de mine. Am zece angajați care lucrează pentru mine. Fierari, zugravi, desenatori... Dar particip și eu. Când, de exemplu, vrei să combini o creație din 8.000 de cărți strânse împreună, ia foarte mult timp. Poți, desigur, să faci o construcție mare tu singur, dar chiar dacă e făcută de alții pentru tine, îi aduci o notă personală, trebuie să o mai schimbi un pic. Da, am angajați, ei fabrică pentru mine, însă îi supraveghez si când ceva nu-mi convine, atunci intervin. Uneori ei vin cu detalii la care nu mă gândisem. Atunci fur ideea de la ei.”
Dan Alexe: De ce te iei acum de religii? Ți-ai mai provocat și compatrioții, cu statuia lui Hans Christian Andersen cu sâni de femeie. Apoi în Hong Kong, cu statuia despre revolta din piața Tien An Men, Stâlpul Rușinii. De ce acum religiile?
Jens Galschiøt: „Pentru că religia mă sperie. De câte ori artiștii încearcă să facă ceva despre religie, mai ales despre Islam, Creștinism sau Iudaism, se stârnește un val de nebunie. Publici niște caricaturi, și deodată ai ambasade incendiate. Unii simpatizanți ai dreptei îmi spun: «Ah, ți-e frică să te iei de Islam.» Le răspund: «Nu, nu mi-e frică de musulmani, mi-e frică de voi, de cei de dreapta. Mi-e teamă că mi-ați folosi arta împotriva musulmanilor».”
Dan Alexe: Inseamnă că încerci să păstrezi un echilibru între politică și religie? Pentru că dreapta ar putea folosi operele tale împotriva Islamului?
Jens Galschiøt: „Da, asta ar fi un risc. Dar ceea ce am făcut acum este, cred, o bună analiză critică. Am pus toate religiile pe același plan, Coranul, Biblia și Tora. Am scos din fiecare dintre ele cele mai frumoase citate, apoi am ales cele mai urâte și violente citate. 100 dintre cele mai bune și 100 dintre cele mai rele. Apoi le-am plasat pe aceste construcții mari. Și sa întâmplat ceva ciudat: rezultatul a fost însăși definiția fundamentalismului. Un pilon arată doar citatele evreiești din Tora; altul din Noul Testament etc. Și oamenii sunt încântați: Oh, asta e frumos. Mulți sunt surprinși că citatele din Coran pot fi atât de minunate. Dar când intri în interiorul cercului de stâlpi, poți vedea contrariul. Toate citatele de ură. Citești despre turnarea metalelor în gurile păcătoșilor. După aceea vezi că Biblia ne spune să ardem femeile, sau cum trebuie omorâți cu pietre homosexualii. Lucruri groaznice în cele trei cărți. Fiecare religie are două părți. O parte minunată și una urâtă. Toată această discuție în Europa despre religie nu se referă la natura cărților sfinte, ci la ce parte a cărții alegi. Acesta este tot sensul construcției mele.”
Dan Alexe: Cum te poziționezi față de inițiativa lui Jyllands Posten, ziarul danez care a publicat caricaturile cu Mohamed care au provocat atâtea proteste violente din întreaga lume? S-au luat doar de Islam. Cum te poziționezi?
Jens Galschiøt: „De fapt, mi-au cerut și mie să intru în proiect. Le-am spus că nu vreau să fac parte din asta. Pentru musulmani, nu îl poți desena pe Mohamed. Le-am spus că ar trebui să facem același lucru și cu și creștinii și cu evreii. Dacă râdem de toate trei religiile, atunci da, dar nu numai de musulmani. În cazul religiei, avem nevoie de cunoștințe solide. Trebuie să discutăm intențiile. Așa că nu am vrut să fac parte din asta.”
Dan Alexe: Ce crezi despre predicția lui Andre Malraux, scriitorul francez și primul ministru al culturii după al Doilea Război Mondial, care a spus că secolul al XXI-lea va fi religios sau nu va exista? Esti optimist? Crezi că religia atârnă preamult asupra noastră? Care este predicția ta?
Jens Galschiøt: „Treizeci, patruzeci de ani în urmă am crezut că toate religiile vor dispărea. Că vom fi conduși de știință, nu de fundamentalism. Sunt surprins de ce se întâmplă. Uneori am impresia că gândirea mea este greșită.”
Dan Alexe: Nu te-ai fi așteptat la o interpretare literară și fundamentalistă a tuturor religiilor? Erai mai naiv, venind din generația hippy?
Jens Galschiøt: „Da, nu mi-am putut imagina că oamenii pot crede că tot ceea ce citesc în aceste cărți este adevărul. Acum văd că am greșit. Acesta este motivul pentru care am vrut să fac o artă despre aceasta și să stârnesc o discuție. Este o parte din datoria mea să construiesc un pod. Această lucrare a mea este o punte. De obicei caut confruntarea. Așa am făcut în China, cu Stâlpul Rușinii. Uneori oamenii se înfurie pe creațiile mele. În acest caz, însă, încerc să-i fac pe oameni să vorbească împreună. Despre ce este dragostea și despre ce e adevărul.”
Dan Alexe: Să încheiem pe o notă europeană. Danemarca pare a fi cel mai provocator mediu cultural din Europa, împreună cu Franta. Franța are Charlie Hebdo, în timp ce la voi există cinematografia lui Lars von Trier. Crezi că e ceva ce ține de înclinațiile culturale? În ce mod se distinge Danemarca de celelalte țări scandinave? Și aș vrea să știu ce crezi despre viitorul construcției europene.
Jens Galschiøt: „În Danemarca oamenii sunt obișnuiți cu confruntarea. Suntem o societate egalitaristă.”
