Matei Adrian Dobrovie este un deputat neobișnuit de activ cu 21 de luări de cuvânt în 18 ședințe, de la intrarea în Parlament, în decembrie 2016. Scurta istorie a Uniunii „Salvați România”, partid pe care îl reprezintă, amintește destul de mult de PAS sau Partidul Platformei „DA”.
Europa Liberă: Să vorbim despre cooperarea moldo-română. Relația României cu Republica Moldova va rămâne o piatră de încercare pentru politica externă a Bucureștiului, așa cum sugerează unii observatori ai scenei politice?
Liviu Dragnea, care conduce în acest moment și Executivul, și majoritatea din Parlament, încearcă să acapareze și justiția și astfel să transforme România într-un stat capturat pe modelul sistemului Plahotniuc din Republica Moldova
Matei Adrian Dobrovie: „Cu siguranță este o relație foarte importantă și cred că România în continuare trebuie să susțină europenizarea Republicii Moldova. E clar că în momentul de față, la cum stau lucrurile, Republica Moldova nu are o perspectivă de aderare clară, certă, dar europenizare înseamnă practic ca Republica Moldova să devină un stat viabil, funcțional, cu instituții care să funcționeze, cu o justiție independentă și funcțională. Din păcate, marea piatră de moară, ca să spun așa, în momentul de față este că România însăși nu mai este în ultima vreme un model pentru Republica Moldova. Mă refer aici la ce se întâmplă în ultima vreme la noi, și anume, legile justiției și faptul că riscăm să se anuleze din aceste legi toate progresele făcute de România în câțiva ani de zile. Vă amintiți că România era considerată un model de bune practici la nivelul întregii Uniuni Europene, datorită instituțiilor ei funcționale anticorupție. Și acum această luptă anticorupție se confruntă practic cu un revers, și anume, cu un contraatac puternic al unor politicieni care au probleme cu legea și în loc ca România să fie model pentru Republica Moldova în sensul bun al preluării acestei instituții și acestei lupte împotriva corupției, eficiente, a marii corupții, vedem un transfer invers în care, iată, România și Liviu Dragnea, care conduce în acest moment și Executivul, și majoritatea din Parlament, încearcă să acapareze și justiția și astfel să transforme România într-un stat capturat pe modelul sistemului Plahotniuc din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Oricum, România s-a angajat să fie avocatul Republicii Moldova pe acest parcurs european. Dvs. ziceați că pentru țările de dincoace de hotarul UE perspectiva europeană rămâne a fi în ceață. Dacă nu se oferă această perspectivă, credeți că mai mulți cetățeni devin eurosceptici?
Avem la Chișinău o guvernare care se autointitulează proeuropeană, de pe altă parte, vedem că viața oamenilor nu se îmbunătățește
Matei Adrian Dobrovie: „Da, este greu de explicat oamenilor acest lucru, dar de fapt aici este și problema, pentru că pe de o parte, avem la Chișinău o guvernare care se autointitulează proeuropeană, de pe altă parte, vedem că viața oamenilor nu se îmbunătățește, că tot mai mulși cetățeni ai Republicii Moldova pleacă. Și ca urmare, oamenii normal că-și pun întrebarea firească: de ce acea prosperitate, care vine odată cu parcursul european, odată cu apropierea de Uniunea Europeană, nu se regăsește în viața noastră? E o întrebare legitimă. Și aici vine ceea ce am spus în multe rânduri, și anume, rolul României și al Uniunii Europene în relația cu Chișinăul și în relația cu cetățenii Republicii Moldova. Ce vreau să subliniez aici, este că România ca și Uniunea Europeană ar trebui să susțină mult mai direct cetățenii Republicii Moldova, fără să treacă prin intermedierea Guvernului de la Chișinău, pentru că foarte mulți bani au venit ca asistență în Republica Moldova și e foarte bine că au venit, dar cetățenii din Republica Moldova le-au perceput foarte puțin rezultatele în viața lor. Să vă dau un exemplu. Politica statului român de a oferi bursele de studii pentru tinerii moldoveni, de exemplu, a fost considerată un ajutor important de către cetățenii Republicii Moldova, pentru că pot obține o educație valoroasă, oportunități pentru copiii lor, dar, pe de altă parte, cred că o altă modalitate de a susține cetățenii din Republica Moldova e de a sprijini inițiativa antreprenorială, să ofere România împrumuturi rambursabile cu costuri mici și consultanță pentru ca micii antreprenori să se poată extinde pe piața românească, respectiv cea a Uniunii Europene. Ca un model mai amplu, aș propune ca România să susțină direct organizațiile societății civile din Republica Moldova. Cum poate să facă asta? Păi, oferind granturi în domenii precum libertatea mass-media, stat de drept, anticorupție, drepturile omului, educație, deci, aceste domenii, fără a condiționa practic un parteneriat cu o instituție guvernamentală, așa cum se întâmplă în prezent.”
Europa Liberă: La Chișinău ar fi două componente occidentale – una de la guvernare, alta în opoziție; în opoziție puternică una cu alta. În acest caz, este mai greu să știi pe cine să creditezi cu încredere?
Matei Adrian Dobrovie: „Ar trebui să-i credităm cu încredere cred că pe agenții pozitivi ai schimbării. Uniunea Salvați România, partidul din care fac eu parte, care este un partid de opoziție, și în campania electorală unul dintre punctele programului său a fost Fondul libertatea de dezoligarhizare a Republicii Moldova și acolo se punea accentul tocmai pe acest sprijin acordat acelor actori ai schimbării pozitive care nu sunt autoritățile oficiale, și anume, acest fond își propunea să deruleze proiecte de asistență și să funcționeze ca un administrator de granturi, adică aceste granturi să se aloce transparent și competitiv în domenii precum presa independentă și investigativă care în Republica Moldova este tot mai atacată și are probleme de finanțare, susținerea grupurilor comunitare și obștești care ar putea să constituie un nucleu de reformă, de asemenea, promovarea înfrățirii între grupuri de agenți ai schimbării din România, care pot replica experiența în Republica Moldova. Vorbesc aici de grupuri de acțiune locală sau asociațiile magistraților, inclusiv susținerea autorităților locale prin finanțarea unor proiecte alese prin deliberare publică de către cetățeni. Dar ce-i important, mă întrebați de latura politică. Eu v-am spus de cea civică. Opoziția extraparlamentară din Republica Moldova de care mă întrebați este, în opinia mea, singura cu adevărat proeuropeană și de aceea România ar trebui să susțină partidele acestea – Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu și Partidul Platformei Demnitate și Adevăr al lui Andrei Năstase. Aceste partide pot să aducă o schimbare în Republica Moldova, dar au nevoie de foarte multă susținere; ele nu dețin mecanismele de putere ale actualelor partide care, iată, în sondaje sunt total decredibilizate și nu mai au încrederea cetățenilor, dar pentru a-și consolida șansele în perspectiva alegerilor din 2018 este nevoie ca România să susțină aceste partide cu adevărat proeuropene. Și aș spune proeuropene prin perspectiva că sunt antioligarhice în sensul că prea multă vreme Republica Moldova și România au cultivat acest clivaj între proruși și proeuropeni, or adevăratul clivaj este pro-oligarhici și anti-oligarhici, iar forțele acestea antioligarhice, din păcate, nu sunt susținute de București, care preferă să meargă pe această abordare a stabilității cu orice preț și să susțină în continuare regimul actual care, iată, nu numai că s-a delegitimat total și că aceste partide care-l compun au un scor sub pragul electoral, dar mai mult decât atât, există acest pericol ca cetățenii percepând că România susține un Guvern și o guvernare care-i țin în corupție și în sărăcie să nu ne trezim în 2018 la sfârșitul anului că acele forțe prorusești câștigă pur și simplu în alegeri democratice, folosindu-se tocmai de acești așa-ziși proeuropeni, falși proeuropeni, care n-au guvernat bine țara.”
Europa Liberă: Rămânem în zona geopoliticii. Iarăși, dacă e să facem trimitere la experții care stăpânesc bine situația în domeniu, ei spun că, dacă Moldova reușește să aibă o relație bună cu Occidentul, cu Uniunea Europeană, cu Statele Unite, se adâncește o criză în relațiile cu Federația Rusă. Cum vă explicați acest dezechilibru?
Matei Adrian Dobrovie: „Nu împărtășesc această opinie. Deocamdată, văd că rolurile sunt destul de bine împărțite în sensul că actuala guvernare PD este responsabilă cu relațiile cu Uniunea Europeană, cel puțin aparent, este responsabilă de parcursul european, pe când Igor Dodon joacă, după cum ne-a obișnuit, rolul de așa-zisă îmbunătățire a relațiilor cu Federația Rusă. Relația cu Federația Rusă nu cred că în momentul de față are nevoie de îmbunătățiri. După agresiunea Rusiei împotriva Crimeii și destabilizarea estului Ucrainei, este clar ce fel de politică face Rusia și cred că și cetățenilor din Republica Moldova le este clar, în ciuda propagandei rusești, care este foarte bine ancorată în Republica Moldova. Ce este important, este să înțelegem că Rusia în momentul de față stă pur și simplu și așteaptă în Republica Moldova, nu se implică foarte mult, pentru că prin actuala guvernare care, dacă aceasta nu face reforme reale și oamenii nu simt bunăstarea și schimbarea în bine în viețile lor, practic, acest lucru nu duce decât la preluarea puterii de către proruși prin alegeri democratice. Deci, în momentul de față Rusia nici nu are cum să investească bani având alte probleme legate de finanțare cu Republica Moldova și pur și simplu doar așteaptă, îl mai legitimează pe Igor Dodon prin diverse vizite la Moscova, dar tot acest joc este unul toxic, ca să spun așa, în sensul că s-a văzut foarte clar că problema nu este că relația Republica Moldova – Rusia s-a înrăutățit, s-a văzut că acele amenințări și ale lui Igor Dodon cu exporturile, cu problemele care vor fi impuse în plan economic de Rusia nu s-au dovedit reale. Până la urmă, Republica Moldova, prin deschiderea pieței Uniunii Europene, reușește să profite de oportunități economice importante. La fel și în relația economică și comercială cu România care ambele aceste relații, și cu Uniunea Europeană și cu România, sunt mult mai importante decât cea cu Federația Rusă. Deci, e adevărat că nu poți să rupi această relație de tot, dar faptul că această relație este folosită cumva în acest registru de putere-opoziție, jocul acesta între Plahotniuc și Dodon nu cred că este în beneficiul nici al României să intre într-un astfel de joc, adică creditând Guvernul actual de la Chișinău; e foarte important ca România să condiționeze asistența financiară și Uniunea Europeană la fel să condiționeze asistența financiară de progrese reale în implementarea reformelor din Acordul de Asociere. Vă amintiți, cu siguranță, cât de ușor România a debursat, a dat drumul la fonduri față de Uniunea Europeană care, iată, a luat o măsură dură pe dimensiunea de justiție și anticorupție, spunând că nu s-au realizat reforme, deci suspendăm finanțarea.”
Europa Liberă: Președintele moldovean, Igor Dodon, a declarat că și-ar dori o întrevedere cu omologul său, Klaus Iohannis. Liderul de la Cotroceni a răspuns evaziv, spunând că la momentul potrivit. Dvs. credeți că ar putea să aibă loc o asemenea întâlnire?
Dacă e să ne uităm foarte clar, Republica Moldova rezistă economic sau subzistă ca stat doar datorită acestor fonduri care vin ca asistență economică din partea României și a Uniunii Europene. Asta o știe chiar și Igor Dodon
Matei Adrian Dobrovie: „Ar putea să aibă loc, dar nu cred că prea curând. Acest gest al președintelui Dodon, după o serie de declarații total nefericite în care a atacat România, a atacat unioniștii, a atacat limba română, a avut o ieșire în decor cu încercarea de a înlocui „Istoria românilor” cu „Istoria moldovenilor” ș.a.m.d., toate derapajele lui din ultima vreme, cât și faptul că este foarte izolat pe plan extern, vă dați seama după declarația făcută privind anexarea Crimeii și neprietenoasă la adresa Ucrainei, practic, dl Dodon este nefrecventabil pentru majoritatea vecinilor Republicii Moldova. Ca urmare, oricum, el nu prea era primit de nicio cancelarie occidentală și chiar când a fost la Bruxelles a fost tratat cu răceală și este normal ca o astfel de abordare să fie taxată sec de președinte. Evident că la nivel de șefi de stat trebuie să existe contacte, dar în momentul în care avem un asemenea președinte al Republicii Moldova, care face declarații antiromânești și are o constanță în a denunța Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, propunând o cale a Moldovei spre Uniunea Euroasiatică, indiferent ce ar însemna asta, cred că, din punctul meu de vedere, cred că Igor Dodon în momentul de față este nefrecventabil și dl Iohannis a fost diplomat în exprimare, dar, după părerea mea, Igor Dodon în momentul de față nu trebuie frecventat, pentru că exact asta încearcă acum cumva să schimbe această imagine care este foarte evidentă că pe plan extern este un personaj nefrecventabil și această retorică prorusă constantă, practic, i-a limitat drastic orice statură diplomatică pe partea pro-vestică. În concluzie, mi se pare că iar este un cadou otrăvit această invitație, cum spune acea vorbă românească, „pupi unde ai scuipat”, adică, îmi scuzați expresia, dar problema este că în momentul în care faci tot felul de declarații nefericite la adresa României, ca să le spun așa eufemistic, total antiromânești, și apoi te aștepți ca România să finanțeze și știi că ai nevoie de acei bani, dar totodată spui că tu vrei denunțarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și că n-ai nevoie de banii lor ș.a.m.d. Este o ipocrizie maximă și o iresponsabilitate maximă. Practic, dacă e să ne uităm foarte clar, Republica Moldova rezistă economic sau subzistă ca stat doar datorită acestor fonduri care vin ca asistență economică din partea României și a Uniunii Europene. Asta o știe chiar și Igor Dodon, chiar dacă încearcă să ascundă lucrul acesta și asta o știe și actuala guvernare care, iată, mai face diverse semne de bunăvoință, precum trecerea limbii române în Constituție sau vectorul proeuropean în Constituție, pentru a încerca să obțină această bunăvoință a României și, implicit, a Uniunii Europene și să obțină în final asistență, bani, căci despre asta e vorba. Ca o concluzie, mi-aș dori ca acest an care este foarte important, Anul Centenarului, în care sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, să fie tratat cu fapte și cu demnitate, nu cu populism deșănțat și sper că vom vedea, fiind și un an electoral în Republica Moldova, sper că nu vom asista la un patriotism de fațadă și un populism dus la extrem, pentru că până la urmă patriotismul adevărat se vede prin fapte. Și aceste fapte trebuie să țină de îmbunătățirea vieții cetățenilor Republicii Moldova, nu de slogane.”
