La vocile critice care găsesc nemotivată intenţia guvernului de la Chişinău de a deschide, printre altele, ambasade noi în Ghana, Argentina şi India s-a mai adăugat una, cea a vicepreşedintelui Partidului Acţiune şi Solidaritate, Mihai Popşoi, expert în relaţii internaţionale. Intenţia a fost criticată anterior şi de un fost diplomat, Iurie Reniţa, care a sugerat că ea reflectă mai degrabă interesele de afaceri ale liderului democrat, Vlad Plahotniuc, decât un interes naţional sau strategic al statului.
Mihai Popșoi: „Este oarecum ciudată această reorientare a politicii externe a Republicii Moldova, cel puțin din perspectiva priorităților de deschidere a noilor ambasade. Pentru că pe continentul european, inclusiv și în Uniunea Europeană, noi avem țări cum ar fi Irlanda, care este neacoperită, dar, mai cu seamă, avem în țări ca Italia, Spania, Grecia un deficit de diplomați.
Și, respectiv, ar merita să se dea mai multă atenție acolo decât în țări cum ar fi Ghana, spre exemplu, unde nu este clar absolut deloc care este interesul Republicii Moldova acolo. În nota informativă a Ministerului către această propunere sunt oferite careva argumente de ordin economic. Mie mi se pare cam subțiri acele argumente și eu tind să fiu de acord cu domnul ambasador Reniță care, în scrisoarea lui deschisă către Guvern, a ridicat câteva întrebări pertinente. Și anume, acesta a exprimat o suspiciune că deschiderea acestor ambasade trădează un interes mai degrabă oligarhic, a intereselor personale și de grup a unor grupări din jurul guvernării decât un adevărat interes național, politic, legat de politica externă a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Cum ați descrie aceste țări? Haideți să le luăm pe rând – Ghana?
Mihai Popșoi: „Bine, Ghana este o țară relativ de succes, care a trecut prin multe probleme, însă a reușit un anumit nivel de dezvoltare. Bine, este un exemplu, putem să spunem, în Africa de Vest – a oferit lumii o personalitate atât de marcantă cum ar fi Kofi Annan, secretar general al ONU. Bine, și noi am încercat prin doamna Gherman să obținem și noi acest post mult-râvnit. Noi nu am reușit, ganezii au reușit. Ganezii s-au remarcat și la fotbal ca o echipă care reușește, spre deosebire de Republica Moldova. La fel și sub aspecte economice. Deci, ei sunt, cumva, un lider în regiunea lor, spre deosebire de Republica Moldova.
Însă, sub aspect politic, diplomatic, dacă doriți, nu există aproape nicio tangență dintre Republica Moldova și Ghana. Nu îmi aduc aminte să fi auzit despre o careva diasporă sau cetățeni de-a noștri sau careva afaceri a cetățenilor noștri de acolo. Cunoaștem că avem o legătură cu o țară cum este Sudanul, prin domnul Statii. Însă în Ghana nu este clar ce interes se urmărește aici. Dar, după cum spuneam, mai degrabă sunt careva interese de afaceri ale grupurilor afiliate guvernării. Și în egala măsură este vorba și de India, și de Argentina. Și este mai puțin un interes bine-analizat al Guvernării pentru a deschide mai multe ambasade.
Pentru că, după cum spuneam, ar fi mult mai oportun, spre exemplu, să se deschidă o ambasadă fie în Irlanda, fie undeva în Balcani, care sunt total neacoperite, cu excepția Greciei. Toate țările din Balcani, din fosta Iugoslaviei sunt neacoperite. Iar aceste țări au un trecut istoric similar cu al nostru, dar au reușit mult mai multe, majoritatea sunt candidate la aderarea la UE, o parte sunt membre NATO, deci, avem foarte multe de învățat de la ele și ar fi foarte oportun să avem o ambasadă acolo.
Putem discuta foarte mult despre eficiența cheltuirii banilor publici în anume acest aspect al deschiderii de noi ambasade. Și, cu siguranță, deschiderea de ambasade în țările enumerate sau propuse de către Guvern ar fi, probabil, la finele priorităților.”
Europa Liberă: O întrebare teoretică: teoria științelor politice ce spune? Oportunitatea pentru un stat de a deschide o ambasadă din ce rezultă? Ce e pe primul loc, ce e pe al doilea, ce e pe al treilea?
Mihai Popșoi: „Nu cred că există o definiție, un algoritm bine-structurat. Dar, în mod general, rimează interesul economic și interesul inter-uman, dacă putem spune așa. Relațiile comerciale – dacă există un anumit flux de relații comerciale și dacă există potențial de a exploata și de a valorifica aceste relații, atunci cu siguranță e bine să fie acolo o misiune diplomatică sau, cel puțin, un reprezentant comercial.
Și, cu siguranță, dacă avem un număr mare de cetățeni de-ai noștri care, în virtutea anumitor circumstanțe au ajuns să locuiască fie temporar, fie definitiv în acel teritoriu.
Desigur că există și considerentele de ordin strategic sau geo-strategic.
Însă niciuna dintre acele trei considerente nu se regăsesc în cazul acestor trei țări. Bine, s-ar putea argumenta că India este o piață foarte mare și am putea s-o valorificăm. Însă schimburile comerciale actuale cu India nu susțin acest argument. China cu siguranță este o piață care merită să fie valorificată, însă deschiderea unei ambasade la Deli nu știu dacă este pe deplin justificată. Doar dacă am putea să facem o glumă pe seama președintelui Dodon care, din cei 100 de mii de susținători sau followeri pe care îi are pe Facebook, cam un sfert sunt din India, sunt like-uri cumpărate. E mai mult o glumă.”
Europa Liberă: Având în vedere faptul că ne aflăm, totuși, într-un an electoral, autoritățile au multe necesități pe plan local, cum priviți dumneavoastră, iată, această decizie de a cheltui niște bani, iată, pe astfel de destinații?
Mihai Popșoi: „Eu nu m-aș duce atât de departe și nu aș extrapola chiar necesitățile țării, care, cu siguranță, sunt foarte mari în toate domeniile. Eu m-aș limita strict la Ministerul de Externe. Angajații Ministerului dat au niște salarii foarte și foarte mici, aici mă refer, în primul rând, la angajații care lucrează la Minister la Chișinău. Când pleacă ei în misiuni au salarii ceva mai mari, dar nici acele salarii nu sunt competitive cu țări cu destinație cum ar fi Marea Britanie sau Paris sau Berlin, unde inclusiv și salariile diplomaților sau chiar a ambasadorilor sunt destul de mici.
Și o să vă spună inclusiv ambasadorii că întâlnesc dificultăți mari, inclusiv în a-și cumpăra un costum, un sacou care să arate mai bine sau întâlnesc dificultăți în a merge la o întâlnire diplomatică și când ajung să achite o notă de plată care poate de ordinul de 100 de euro, ei întâmpină dificultăți, pentru că ei nu au bugete pentru evenimente din astea de curtoazie, iar din buzunarul propriu – cu atât mai puțin își permit, din salariul pe care îl au. Nemaivorbind de angajații de la Chișinău care, fie între misiuni sau, dacă luăm în calcul că majoritatea nici nu pleacă în misiuni, dar sunt angajați care stau tot timpul în Chișinău și au salarii de câteva mii de lei, deci, e într-adevăr problematic și mă gândesc că inclusiv acești angajați își pun foarte mari întrebări față de aceste priorități ale Ministerului și ale Guvernului.”
Europa Liberă: Au fost două voci critice care au existat până acum, extrem de critice, față de aceste intenții. În aceste comentarii a apărut teza dacă nu cumva interesul de afaceri al liderului partidului dominant al guvernării, PD, domnul Vlad Plahotniuc, dacă nu cumva acest interes primează? Și am văzut că și ambasadorul Reniță la care vă refereați întreba dacă domnul Plahotniuc nu are suficiente resurse ca să-și trimită un reprezentant comercial în aceste state și face asta pe cheltuiala statului. Stă în picioare această întrebare/argument?
Mihai Popșoi: „Este o întrebare pertinentă și s-a vehiculat numele domnului Vaja Jhashi, care este bine-cunoscut ca fiind un afiliat, un apropiat domnului Plahotniuc. Mie îmi este greu să speculez care ar fi interesele nemijlocite ale domnului respectiv, dar pe undeva se întrezărește că în spatele acestei decizii, într-adevăr, ar sta interesele de grup, interesele comerciale. Pentru că, dacă ai oportunitatea să-ți promovezi interesele private, comerciale, prin intermediul statului, este mult mai comod. Și oferă, cumva, o subsidie business-ului privat. Acest lucru este făcut și de alte state atunci când acest lucru este în concordanță cu interesul național.
Dacă este în interesul național Republicii Moldova să-l promoveze pe domnul Vaja Jhashi sau alte persoane din jurul domnului Plahotniuc rămâne la discreția ascultătorilor noștri.”
Europa Liberă: Această contrapunere am văzut-o din nou la cei care au criticat decizia că un stat care se integrează în Europa deschide ambasade în Ghana, India și Argentina. Are rost o astfel de contrapunere?
Mihai Popșoi: „Este o întrebare cât se poate de pertinentă. Având că direcția de integrare europeană este o prioritate strategică pentru Republica Moldova - și aici nu încape îndoială, așa este și așa trebuie să fie – atunci trebuie să valorificăm la maximum această direcție. Or, în ultimul timp, și aici mă refer la alte deschideri de ambasade care au început de mai demult, inclusiv în Qatar, în Emiratele Arabe Unite, în Orientul Mijlociu, în Golf, iar acum aceste propuneri de a ne extinde tocmai în Africa, în America de Sud și în Asia, cumva, trădează o dualitate în domeniul politicii externe și, într-un mod indirect, diminuează din această determinare de a valorifica această direcție de politică externă și anume integrarea europeană.
Diminuează din puținele resurse pe care le avem noi, și inevitabil, canalizându-le în alte părți diminuezi din acele resurse pe care poți să le canalizeze pe direcția europeană. După cum spuneam, există un deficit cronic de diplomați, de specialiști în mai toate capitalele europene, acolo unde avem ambasade, în consulate - în Italia, da, cunoaștem că avem un număr foarte mare de cetățeni de-ai noștri, peste o sută de mii, Spania, Grecia și acolo am mai putea avea consulate. În Irlanda este un număr foarte mare de cetățeni de-ai noștri. Deci, există suficiente, mai mult decât suficiente oportunități de a deschide noi ambasade și misiuni consulare pe continentul european înainte de a ne extinde în întreaga lume.
Pentru că, oricât nu ne-am dori noi, Republica Moldova este un stat mic, sărac, cu multe probleme și cu siguranță deschiderea unei ambasade tocmai în Argentina nu constituie o prioritate. Poate încă un consulat în Statele Unite, un consulat în plus, asta eu aș mai înțelege. Însă nicidecum ambasadă în Argentina.”
Europa Liberă: Ce ne puteți spune despre costul unei astfel de decizii?
Mihai Popșoi: „Cu siguranță putem face un calcul în salariul unui ambasador și doi, trei diplomați, plus întreținerea sediului – se ridică la câteva zeci de mii de euro pe lună. Deci, e de ordinul sutelor de mii de euro, pentru că costurile în străinătate sunt foarte mari, de aceea nu este deloc de neglijat aceste costuri. Și, cu siguranță, această propunere ar trebui regândită.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, ca reprezentant al unei formațiuni de opoziție, ce pârghie puteți pune în aplicare ca să vă opuneți unei astfel de decizii?
Mihai Popșoi: „În mod direct, într-un mod eficace, din păcate, nu avem mecanisme directe, decât doar să încercăm să atenționăm guvernarea că cheltuirea banilor publici trebuie să aibă loc într-un mod mult mai responsabil și mult mai transparent, să existe un proces de analize și discuții, inclusiv cu un mediu de experți, dar și cu un mediu guvernamental.
Pentru că, dacă s-ar discuta la mod deschis, inclusiv cu angajații din cadrul Ministerului de Externe, cu siguranță nu s-ar fi ajuns la concluzia că este imperios necesar să deschidem aceste trei ambasade.
Ori eu aș putea face o metaforă, o comparație cu o altă cheltuire nu tocmai reușită a banilor publici care a avut loc acum în campania pentru Primărie. Eu compar aceste propuneri de deschidere a acestor trei ambasade cu acel faimos covor de flori al Silviei Radu: într-un fel, arată frumos, dar este o sfidare a bunului simț în cheltuirea banilor publici.
Același lucru se aplică și în acest caz: pare nobilă ideea de a deschide mai multe ambasade, dar fiind nejustificată din punct de vedere al interesului național al Republicii Moldova, este într-adevăr o sfidare a cheltuielilor banilor publici.”
