Ziua de 24 august are semnificații istorice deferite pentru locuitorii Moldovei, iar corespondenta noastră, in convorbirea ei cu istoricul Octavian Țîcu a încercat să înțeleagă cauzele acestei situații. Unii, precum președintele Igor Dodon, aniversează ceea ce el numeste „eliberarea de ocupația germano-română”, alții comemorează, dimpotriva, ocupația sovietică...
Europa Liberă: În Piața Marii Adunări Naționale, în inima Chișinăului, scena își așteaptă invitații pentru a fi marcată eliberarea. O parte a societății înțelege într-un fel ziua de 24 august, cealaltă jumătate a populației are altă percepție. Ce trebuie de înțeles din acest amestec de păreri?
Octavian Țîcu: „Eu nu sunt sigur că-s jumătăți, dar oricum să încercăm să vedem un pic altfel lucrurile. Sigur, dintr-un anumit punct de vedere e regretabil că lucrul acesta se întâmplă după 2009, când aparent am crezut că vom merge definitiv spre vectorul european și lucrurile astea ni se păreau ceva bizar, dar istoria se repetă acolo unde ea nu este învățată.”
Europa Liberă: Și cine sunt restanțierii?
Octavian Țîcu: „Restanțieră, în primul rând, este clasa politică, cea care s-a erijat în ipostaza de guvernare proeuropeană, iar în al doilea rând, sunt cei care votează aceste partide politice. Desigur, o asemenea abordare a președintelui Dodon este anticonstituțională, mie mi se pare.”
Europa Liberă: El a anunțat că va fi pe 24 august în Piața Marii Naționale, pentru că trebuie marcată eliberarea teritoriului dintre Prut și Nistru de ocupația germano-română.
Octavian Țîcu: „Aici, desigur avem de-a face cu trei chestiuni, care trebuie separate. Prima: este vorba despre operațiunile militare în sine, ce a fost atunci; a doua: este vorba de mitul politic creat în jurul la asta și a treia este politizarea.”
Europa Liberă: Pe scurt să ne spuneți: Ce a fost atunci?
Octavian Țîcu: „24 august a fost etapa finală de încercuire a grupului militar ucrainean de sud al armatei germane și române în care intrau circa 50 de divizii și care, în urma operațiunii din 20-29 august 1944, cunoscută ca operațiunea Iași-Chișinău, a fost forțată să se retragă sau să fie încercuită, abandonând teritoriul actual al Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Cine pe cine a eliberat?
Octavian Țîcu: „De fapt, este o chestiune de percepție, pentru că, după anul 1944, mitologia sovietică a generat acest triumfalism sovietic în care se spunea că teritoriul actual al Republicii Moldova a fost eliberat de ocupanții germani și români.
Dar dacă pornim de la premisa că anul 1991 a adus o schimbare totală în viziunea istorică și politică a Republicii Moldova, pentru că, de fapt, independența noastră este una antisovietică prin definiție și în care în manualele școlare, în universități, în cărți am început să vorbim despre faptul că Basarabia, de fapt, a fost ocupată de armatele sovietice la 24 august 1944.
Prin urmare, avem o memorie colectivă și istorică încrucișată în care, pe de o parte, o parte a populației, care a crescut în perioada sovietică, continuă să creadă că acest lucru a fost o eliberare, pe când o altă parte a populației, inclusiv cea care se vede proeuropeană, românească, tânăra generație văd acest gest ca o finalizare a operațiunii de ocupare a Basarabiei.”
Europa Liberă: O istorie politizată, un eveniment politizat este un dezavantaj?
Octavian Țîcu: „De fapt, aici nici nu-i vorba de istorie, ci de instrumentalizare a istoriei din punct de vedere politic. Sunt lucruri absolut diferite. Dacă vă uitați la întreg repertoriul nostru istoric și istoriografic, o să vedeți că el este foarte clar definit – noi nu avem decât istorici izolați, care fac un anumit joc politic.
Problema este că istoricul este o profesie care trebuie definită prin prisma a trei criterii; este vorba de integritatea morală, este vorba de probarea lui prin publicații și este vorba de recunoașterea lui internațională. Atunci vorbim de istorici, când avem aceste criterii însumate. Acești oameni nu sunt istorici, ei sunt oameni care au făcut un gen de istorie și ceea ce lucrurile pe care ei le-a scris sau le spun, pentru că la noi istoricii mai mult vorbesc decât scriu, fără a avea dovezi, atunci putem vorbi de o anumită părere de istoric. Și asta, cu regret, o fac și sursele de informare în masă care confundă aceste lucruri care sunt absolut diferite. Igor Dodon nu a făcut altceva, decât să preia în totalitate toată argumentația de tip sovietic, care a fost folosită după 1944 până la 1999.”
Europa Liberă: Pentru că cetățenii mai degrabă sunt preocupați de provocările prezentului, lasă uitării cu prea multă ușurință evenimentele ce reprezintă fie rădăcina binelui, fie rădăcina răului?
Octavian Țîcu: „Există o anumită inerție. Cultura istorică în mare parte nu este formată sau definitivată în școli sau în facultăți. Există o cultură istorică, care pe noi ne-a salvat, spre exemplu, în perioada sovietică – cea care vine din familie; ce spune bunelul, ce spune tata, ce spun străbuneii ș.a.m.d. Exact la fel se întâmplă și în societatea noastră și gândiți-vă acum – când mai ai la îndemână două instrumente foarte puternice: mijloacele de informare în masă care vin din Federația Rusă și doi – puterea Internetului, lumea virtuală, care nu-ți permite să creezi un monopol al informației, așa cum a fost, spre exemplu, în perioada sovietică. Dacă noi ne-am fi protejat într-un fel, instaurând un monopol informațional sau eventual am fi intrat definitiv într-un spațiu european în care cetățenii noștri nu ar fi fost atât de asaltați de sursele de manipulare, noi cu siguranță am fi avut o cultură politică și istorică, pentru că lucrurile acestea sunt indisolubil legate – cultura istorică a unei societăți influențează în mod direct cultura ei politică.”
Europa Liberă: Domnule Țîcu, dar oamenii care vor fi prezenți în Piața Marii Adunări Naționale cu ocazia acestui eveniment organizat în 24 august, ei acolo vor cânta „Cazacioc”, „Katiușa”…
Octavian Țîcu: „Sigur. Spre exemplu, și mie mi-ar fi plăcut să merg la concertul lui Grigori Leps, pentru că îmi place. Este un solist pe care îl respect, dar aici ai o mare dilemă, pentru că și vrei, și nu se poate. Prin urmare, va trebui fiecare cetățean să ia o decizie pentru el.
Desigur că nu voi merge, dar dincolo de asta este o manifestare care pentru Igor Dodon contează din două puncte de vedere: ca președinte al țării care are o anumită misiune, pentru că este evident că aceste lucruri sunt insinuate, iar în al doilea rând, el trebuie să fie cât mai prezent, gălăgios în campania electorală, care este evident în desfășurare pentru alegerile din 2018. Și lucrul acesta se face la indicația directă a ambasadei ruse și a oamenilor care stau pe aici sau a oamenilor din Federația Rusă care, cu siguranță, prin această reactualizare, nu doresc altceva decât să transforme Republica Moldova într-un punct nevralgic și strategic pentru ruși, într-un spațiu pe care rușii deja nu-l mai controlează.”
Europa Liberă: Guvernarea trebuie să aibă o reacție?
Octavian Țîcu: „Guvernarea va avea reacție la 27 august, probabil, atunci când va fi sărbătorită independența, încercând să treacă cu vederea acest lucru, care mie mi se pare că este impardonabil pentru o guvernare proeuropeană care are ambiții de a schimba Republica Moldova în bine este o foaie de turnesol. Lipsa de reacție, mie mi se pare o chestiune care denotă complicitate.”
