Parlamentul European a dezbătut, marți, două rezoluții propuse de socialişti și de Partidul Popular European. Proiectul de rezoluție depus de socialiștii din Parlamentul European era relativ blând și în el se afirmă că după criza politică din 2015, procesul reformelor a fost reluat. Socialiștii cereau partidelor politice din Moldova să înceteze permanenta confruntare de care populația a obosit. În proiectul de rezoluție al PPE, în schimb, care a fost redactat, printre alții, de deputatul român Siegfried Mureșan, se afirmă că noul sistem electoral adoptat în Moldova corespunde unui regres al standardelor democratice. Se cere Comisiei Europene să supravegheze îndeaproape evoluțiile politice de care depinde acordarea ajutorului macro-financiar. Dezbaterea a avut loc în preajma summitului Parteneriatului Estic din luna noiembrie, unde Moldovei, Georgiei și Ucrainei – țări care au semnate acorduri de asociere cu Uniunea Europeană - li se va propune un nou proiect, în care țările care fac progrese mai mari și mai rapide pe calea democrației să poată să primească ajutoare mai mari financiare din partea Bruxellesului.
Siegfried Mureșan: „Trebuie în momentul de față să utilizăm toate instrumentele pe care Uniunea Europeană le are la dispoziție pentru a accelera ritmul reformelor în Republica Moldova. Trebuie să aplicăm principiul condiționalității pentru sprijinul financiar pe care Uniunea Europeană îl acordă Republicii Moldova și fiindcă condiționalitatea este ceea ce cetățenii așteaptă. Cetățenii nu mai vor să acordăm cecul în alb politicienilor, cetățenii vor să vadă că, dacă banii ajung, merg pe proiecte și la schimb se îmbunătățește infrastructura, funcționarea instituțiilor statului, economia, justiția, sănătatea, fiindcă realitatea este că rezultatele obținute până acum prin cheltuirea fondurilor europene în Republica Moldova ar fi putut fi mai bune. Deci, de aceea vom acorda în continuare bani, dar așteptăm ca Guvernul să îndeplinească reformele pe care cetățenii le așteaptă și pe care Guvernul s-a angajat față de Europa să le implementeze. Și trebuie să fiu cinstit cu Dvs. – o majoritate parlamentară care modifică legislația electorală, în ciuda avizului Comisiei de la Veneția și a tuturor semnalelor trase de instituțiile Uniunii Europene, pierde încrederea pe care partenerii internaționali o au în acest Guvern. Deci, situația este delicată. Eu vreau ca banii să vină la Chișinău, dar pentru asta condiționalitățile trebuie îndeplinite.”
Europa Liberă: Dvs. sunteți și raportor pentru bugetul Uniunii Europene și cu mai multe ocazii ați vorbit că Moldova, cetățenii statului au nevoie de asistența financiară care vine din partea Uniunii Europene și că Bruxelles-ul este disponibil să ofere această asistență, dar acești bani să fie folosiți acolo unde e nevoie de ei. Vor veni aceste 100 de milioane de euro în Moldova?
Siegfried Mureșan: „Depinde de Guvernul de la Chișinău dacă această sută de milioane va veni. Dacă acest Guvern nu ar fi inițiat schimbarea legislației electorale, banii ar fi fost deja la Chișinău. Banii nu au venit doar din cauza acestei schimbări de legislație electorală, pe care Guvernul a întreprins-o în ciuda tuturor partenerilor internaționali și de altfel chiar legat de întrebarea că am arunca Republica Moldova în mâinile Federației Ruse, cum spun socialiștii români și partenerii lor de la Chișinău, răspunsul este următorul: „Noi vrem ca cetățenii Republicii Moldova să sprijine parcursul european al Uniunii Europene și pentru asta avem nevoie de o clasă politică cu adevărat europeană, onestă. A spune că, dacă nu susții o clasă politică care doar mimează reforme, arunci Republica Moldova în mâna Federației Ruse, este fals. Cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru a pune Republica Moldova pe drumul spre Europa, spre Vest, este să-i dai o clasă politică europeană, care face reformele pe care oamenii le cer și susținerea unor oameni politici necinstiți ne va face să nu avem niciodată o clasă politică cinstită în Republica Moldova. De aceea, dacă vrem să aducem Republica Moldova spre Europa, oamenii să trăiască mai bine, trebuie să contribuim și la reforma clasei politice, și nu să credităm oameni politici care ne spun: Dacă nu mă sprijini pe mine, Republica Moldova va fi aruncată în brațele Federației Ruse.”
Europa Liberă: Domnul Mureșan, dar oricum guvernanții de la Chișinău spun că nu mai retrag reforma electorală și nu mai revin la această lege electorală. Totuși, aveți un răspuns clar dacă vin acești bani, pentru că acesta a fost și îndemnul colegilor Dvs. din Parlamentul European care împărtășesc altă opțiune, insistând pe ideea ca acești bani, totuși, să ajungă la Chișinău?
Siegfried Mureșan: „Ceea ce eu am auzit foarte clar și mai ales de la președintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, am auzit de la el răspunsul dezbaterii, a fost că de preavizul Comisiei de la Veneția trebuie de ținut cont. Adică, ei această legislație au adoptat-o, acum trebuie s-o ajusteze pentru a îndeplini așteptările Comisiei de la Veneția. Deci, poziția care eu cred că este cea care se impune în momentul de față este: „Ați adoptat această legislație în contra avizului Comisiei de la Veneția, trebuie s-o ajustați pentru a respecta tot acel aviz, dacă nu, banii nu vor putea veni”. Aceasta cred că este poziția care se va impune ca poziție majoritară în Parlament în următoarele săptămâni. Parlamentul este dispus să discute din nou despre Republica Moldova, să adopte și o rezoluție, dacă este nevoie, în săptămânile următoare.”
Europa Liberă: Guvernanții de la Chișinău spun că doresc ca Republica Moldova să se afle pe agenda Uniunii Europene. Cum înțelegeți Dvs. acest mesaj al puterii, dacă percepția cetățenilor de acasă este că această corupție continuă să fie larg răspândită, societatea considerând că corupția predomină chiar în rândul demnitarilor de rang înalt? Ce trebuie să se facă ca Moldova să rămână pe agenda UE?
Siegfried Mureșan: „În această perioadă, Uniunea Europeană își redefinește complet abordarea legată de statul de drept în statele membre ale Uniunii Europene și în statele din vecinătate. Președintele Comisiei Europene a spus pentru prima dată atât de clar, pe subiect și predicat, pe 13 septembrie, în Parlamentul European, că statul de drept în Europa nu este opțional, este obligatoriu. Uniunea Europeană este pe cale să înțeleagă că lipsa statului de drept în Europa poate fi un risc existențial pentru Uniunea Europeană, și anume, dacă într-un stat nu ai instituții puternice, nu ai o clasă politică sănătoasă, asta poate fi un risc pentru buna funcționare a statului, pentru funcționarea Uniunii Europene în ansamblu și poate fi un prilej ca factorii săi nedoriți să câștige influență în diferite state membre ale Uniunii Europene sau state cu care avem Acorduri de Asociere, cum este Republica Moldova. De aceea, o spun foarte clar – există o decizie politică la cel mai înalt nivel european ca Uniunea Europeană să acționeze mult mai ferm pentru apărarea statului de drept în Uniunea Europeană și în vecinătatea imediată. Instrumente noi vor fi create în perioada următoare, încă nu putem spune detalii, dar este clar că acesta este drumul pe care se va merge. Președintele Uniunii Europene a spus-o clar în fața întregii Europe în plenul Parlamentului, pe 13 septembrie.”
Europa Liberă: Cu excepția banilor de la UE, vă este clar ce mai vrea guvernarea de la Chișinău de la Bruxelles?
Siegfried Mureșan: „Păi, guvernarea de la Chișinău ar face bine să nu pună banii în centrul relației dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, căci beneficiile pentru oameni sunt mult mai mari. Dacă o abordare pur materială, mercantilă în relația dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană este incorectă, sper că clasa politică de la Chișinău nu este doar o grupare de oameni de afaceri, care gândește în termeni financiari și de profit.”
Europa Liberă: Pentru că tot acolo, la Bruxelles, au sunat îndemnuri precum că parlamentarii europeni ar trebui să găsească o soluție prin care să susțină Moldova, lucrând atât cu guvernarea, cât și cu opoziția, e posibil acest lucru?
Siegfried Mureșan: „Realitatea este că o mare responsabilitate aici poartă guvernarea. Mai ales, guvernarea actuală care nu a fost rezultată din voința poporului la ultimele alegeri; mai ales dacă ai o guvernare cu un deficit de legitimitate cum este aceasta, atâta timp cât măsurile nu sunt susținute de restul opoziției, va plana întotdeauna neîncrederea societății, având evident o situație specială acum cu un Guvern care nu e rezultat din votul oamenilor. Sper ca această situație să se îmbunătățească după viitoarele alegeri, sper să avem un Guvern proeuropean legitim, rezultat din voința oamenilor la vot la următoarele alegeri.”
