În 29 martie, prim-ministrul britanic Theresa May va adresa o scrisoare Uniunii Europene, anunțând în mod oficial retragerea Marii Britanii din blocul comunitar, declanșând astfel BREXIT-ul. În acest context, în 25 martie, 27 de șefi de state și de guverne ale statelor membre UE (fără Marea Britanie, așadar) au semnat la Roma o declarație care defineste viziunea comuna a proiectului european pentru urmatorii 10 ani. O Europă care își propune să strângă rândurile, deschizând drumul către federalism celor care o doresc, permițând însă și o cooperare mai prudentă celorlalți: „Europa cu mai multe viteze” va avea un buget comun al zonei euro, o trezorererie si un mini-parlament al zonei euro în cadrul Parlamentului European. Uniunea ar fi împărțită în acest nucleu cu un pronunțat caracter federal și un grup de țări care, la un moment dat – nu se precizează când – s-ar alinia cerințelor de competitivitate ale locomotivei economice. Care ar fi locul Balcanilor si al Europei Centrale și de Est in acest proiect, am întrebat-o pe vicepreședinta Grupului S&D (social-democrații) din Parlamentul European, eurodeputata slovenă Tanja Fajon.
Europa Liberă: Cum ar fi pentru Slovenia, țara Dumneavoastră, și pentru Balcanii de Vest ideea unei Europe cu mai multe viteze?
Tanja Fajon: „Diferitele scenarii care se discută zilele acestea aduc în Slovenia nu doar neîncredere în Europa, dar și teamă. Ce va fi Slovenia intr-un astfel de scenariu? O țărișoară aflată la periferia UE, o țară de mâna a doua cu cetățeni europeni de mâna a doua sau a treia? Cred că trebuie să renunțăm la această abordare a cercurilor diferite sau a vitezelor diferite. Pentru țara mea, care numără 2 milioane de cetățeni, este important să avem o Europă unită și solidară. Cred că noi, politicienii, trebuie să ieșim cu un mesaj foarte clar din care să rezulte ideile noastre clare cu privire la viitorul acestui continent. Nu cred că Comisia Europeană poate stabili de una singură direcția. Și statele membre trebuie să își spună cuvântul și trebuie să țină cont de realitatea europeană. Europa nu parcurge actualmente perioada cea mai prosperă sau cea mai justă. Trebuie să înțelegem situația la adevărata ei dimensiune. Am depășit câteva crize, nu este cea mai bună perioadă pe care o cunoaște Europa. Și să ne întrebăm în ce fel de Europă dorim să trăim? Pentru mine este o Europă a deschiderii, toleranței, prosperității și justiției. Sper că putem păstra ce avem, adică acest model de Europă descris de mine mai devreme.”
Europa Liberă: Unii analiști consideră că o Europă cu mai multe viteze va slăbi UE la nivel global, că rolul pe care UE îl va juca nu va mai fi atât de important.
Tanja Fajon: „Desigur, dacă vrem să avem putere la nivel global, singura modalitate de a atinge acest obiectiv este să fim uniți și puternici. Desigur, acestea sunt argumente cu o justificare solidă. Dacă vom crea o Europă cu viteze diferite, sau o Europă cu diferite categorii de cetățeni, de categoria întâi, a doua sau a treia, mi-e teamă că nu vom mai fi o Europă credibilă și puternică. Astăzi ne lipsește această tărie politică. Aceste discuții sunt necesare. Pe de altă parte, este foarte clar că state membre diferite doresc niveluri diferite de integrare, fapt care a rezultat din ultimele summituri de la Bruxelles. Să nu uităm retorica Poloniei împotriva președintelui Consiliului European, dl Donald Tusk, euroscepticismul cehilor sau dorinta unor țări de a alege doar ce doresc din politicile UE. Asta este adevărul. Eu cred că Europa continuă să fie un proiect care asigură pace și stabilitate, așa cum a fost ideea care a stat la baza creării ei. Dacă proiectul UE va eșua, pacea și stabilitatea în UE vor fi puse în pericol. Eu sunt din Slovenia, am trăit războaiele balcanice, când fosta Iugoslavie s-a destrămat. Nu exclud ca așa ceva să se întâmple și cu Europa dacă UE se destramă.”
Europa Liberă: Există cale de întoarcere? Mai poate fi făcut ceva pentru a se renunța la acest proiect al Europei cu mai multe viteze?
Tanja Fajon: „Sincer, cred că este, de fapt, o oportunitate excelentă. Europa a trecut prin câteva crize, negociază un Brexit, iar acum cred că este ocazia ideală să înțelegem care este miza și să luptăm pentru păstrarea Europei unite. Trebuie să facem ceva pentru oameni, pentru cetățeni, căci ei se simt prea departe de Bruxelles, prea departe de politica europeană. Trebuie să aducem oamenii în centrul acestui proiect european, să simtă că este al lor, că ideile lor sunt reflectate în politicile și viitorul european. Pentru că vin dintr-o țară atât de mică, precum Slovenia, eu nu văd altă opțiune decât întărirea Europei, mai ales în contextul provocărilor globale pe care le traversăm cu toții. Nici o țară, fie că e mare, ca Germania, sau mică, precum Slovenia, nu poate face fata de una singura problemelor majore precum schimbările climatice, terorismul sau migrația. Nu cred în soluțiile extreme. Trebuie să lucrăm împreună și să acceptăm că Europa se schimbă.”
