Moldova s-a confruntat în ultimii ani cu un masiv atac propagandistic și o avalanșă de știri false. Aceste atacuri încearcă să exploateze vulnerabilitățile instituționale, societale și emoționale, inclusiv lipsa instituțiilor consolidate și a unui cadru legal actualizat- este o constare care se conține într-o notă analitică semnată Victoria Bucătaru, directoarea executivă a Asociației pentru Politică Externă. Publicația face parte dintr-un ciclu de sinteze de politici în cadrul proiectului „Mass-media în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității” implementat de Internews Moldova și partenerii săi. Despre spațiul informațional al Moldovei și provocarea generată de știrile false - o discuție cu Victoria Bucătaru.
Europa Liberă: Așadar, în publicația pe care ați semnat-o urmăriți evoluțiile din spațiul informațional moldovenesc, uitându-vă inclusiv la ceea ce numiți reapariția pe plan regional a confruntării Est-Vest. Cum au influențat aceste evoluții în plan informațional Republica Moldova?
Victoria Bucătaru: „În primul rând, odată cu apariția conflictului în Ucraina, și anume, după anexarea de către Federația Rusă în 2014 a Crimeii, dar și războiul care a izbucnit în Donbas a readus pe ordinea de zi acele elemente care contribuie la definirea termenului de „război hibrid”, și anume: propaganda, știrile false, manipularea. Bineînțeles că aceste fenomene au existat și anterior, însă niciodată nu au fost conceptualizate într-un termen, și anume, în termenul de „război hibrid”. Acest lucru îl observăm acum și în Republica Moldova, în primul rând, pentru că noi suntem în zona de influență a Federației Ruse, dar și în zona de risc. Și atunci, bineînțeles că acest fenomen îl observăm și datorită faptului că a existat o anumită conexiune anterior cu Federația Rusă și aici mă refer la existența Uniunii Sovietice și la acea nostalgie pe care populația din Republica Moldova o are încă pentru Uniunea Sovietică. Astfel, noi devenim, adică suntem practic în zona de risc, ținând cont de acea nostalgie, ținând cont de obișnuința pe care o are populația Republicii Moldova în urmărirea știrilor sau buletinelor de știri și altor emisiuni televizate sau radio, care sunt create de către Federația Rusă, astfel fiind în prim-plan și consumatori de informație care vine de acolo și, în primul rând, a știrilor false și a știrilor manipulatorii.”
Europa Liberă: Un alt lucru despre care vorbiți în publicație este crearea știrilor false în baza narațiunilor strategice, pe moment cum se manifestă acest lucru?
Victoria Bucătaru: „Așa este. Știrile false întotdeauna sunt create fie în baza unor narative situaționale, care sunt legate de un anumit eveniment, sau a narativelor strategice. Bineînțeles că atunci când nu există o narațiune clară sau specificat foarte clar de către autorități care sunt interesele statului și acestea nu sunt promovate la nivel de țară și nu sunt explicate la nivel de țară este foarte ușor să devii victimă a știrilor false. De asemenea, unul dintre elementele importante este inexistența rețelelor alternative de informație și neobișnuința populației de a analiza știrile sau de a le cerceta și de a afla mai multe informații, de a se interesa dacă știrea pe care o primește este o știre adevărată sau totuși ea este o știre manipulatorie. Atunci când vorbim despre narativele strategice, acestea în mare parte țin de interesele naționale ale statului, dar și acele opțiuni, fie că este vorba de opțiunile de politică internă sau opțiunile de politică externă, eu mă refer mai mult aici la relația pe care o are Uniunea Europeană cu Republica Moldova, acele informații care parvin în ceea ce privește opțiunile de securitate ale Republicii Moldova, și anume, relația cu NATO, care în continuare este una foarte deficitară din punctul de vedere al comunicării, dar și cum este prezentată situația de securitate regională, și anume, conflictul din Ucraina.”
Europa Liberă: Înțelegerea acestor lucruri este influențată, credeți, în mare parte de informația care vine din afara țării prin mediile rusești sau, totuși, își are efectul undeva lipsa unor informații credibile și la nivel local?
Victoria Bucătaru: „Cu siguranță își are efectul și lipsa informației care există la nivel local, pentru că informația care vine din exterior aceasta poate fi nu atât de ușor de verificat, însă informațiile care vin pe plan intern și lipsa acelor resurse de informare credibilă, a informației care este profesională și care este creată respectându-se etica profesională mediatică, din păcate, putem spune că lipsește în Republica Moldova. Nu cu desăvârșire, bineînțeles, dar totuși există o anumită problemă care trebuie să fie luată în considerare. În afară de aceasta, mai este vorba și de faptul că există știri manipulatorii, informații false care vin și din interior, nu neapărat de la actorii externi. Din această cauză, cu siguranță trebuie să fie încurajate acele proiecte care sunt desinate educației mediatice, care sunt desinate educației analizei critice a informației și bineînțeles că se vorbește aici de educație nu numai la nivel universitar, dar deja la un nivel mult mai mic și mă refer aici chiar și la grădinițe, licee, gimnazii, pentru că deja suntem în era informațională atunci când este foarte dificil să controlezi informația, dar dezvoltarea unei analize critice dă posibilitatea de a fi mai puțin supus acelui val de știri false care parvine din diferite surse, fie că este vorba de sursele externe sau de sursele interne.”
Europa Liberă: Vorbind de sursele externe, atrageți atenția că posturile TV rusești din Moldova au devenit pe parcursul anilor un mijloc de difuzare a narațiunilor false și a propagandei, o „conductă de aur” foarte controlată și centralizată. De curând a intrat în vigoare legea anti-propagandă, credeți că poate avea efectul unui robinet închis, dacă putem zice așa?
Victoria Bucătaru: „Din păcate, nu cred că va fi așa, pentru că, după cum menționam la început însuși războiul hibrid are mai multe elemente și aceste știri false și manipulatorii care sunt destinate pieței nu doar din Republica Moldova, dar și regionale și internaționale, create de către Federația Rusă, acestea se transmit, mesajele respective se transmit nu doar prin buletinele de știri, dar mai degrabă ele se transmit în cadrul altor emisiuni, cum ar fi emisiunile de divertisment, care sunt foarte populare în Republica Moldova. Și bineînțeles că această lege ar putea să aibă un impact, însă impactul va fi foarte mic și, din păcate, ea vine un pic cam târziu, pentru că totuși această avalanșă de știri false a început în anul 2014, iar noi ne-am trezit abia în anul 2018 cu amendamentele care au fost făcute la Codul Audiovizualului. Bineînțeles că această lege trebuie corelată și cu alte politici care să ajute cetățenii să-și dezvolte acea analiză critică a știrilor pe care le primesc, indiferent de sursa de unde vin aceste știri...”
Europa Liberă: Ați menționat inițiativele de educație media, sunt mai multe proiecte „Stop Fals!”, de exemplu, în Republica Moldova. Sunt și alte măsuri care credeți că ar trebui aplicate pentru diminuarea efectelor informațiilor propagandistice?
Victoria Bucătaru: „Cu siguranță ar fi mai multe măsuri în afară, dar cea mai importantă, după cum am menționat, ar fi educația și a doua ar fi crearea acelor narative foarte clare de către autoritățile Republicii Moldova în ceea ce privește interesele strategice, dar și interesele naționale pe care le are Republica Moldova și promovarea lor la un nivel mult mai larg. Trebuie să existe o comunicare strategică permanentă.”
Europa Liberă: Credeți că este posibilă în momentul în care și actualmente mai mulți experți vorbesc despre prezența acestei confruntări Est-Vest?
Victoria Bucătaru: „Cu siguranță aceasta este foarte complicat, pentru că, după cum menționam, bineînțeles că mesajele acestea și confruntarea este folosită și pentru a avea anumite câștiguri electorale, dar nu putem să negăm faptul că anume autoritățile sunt cele care într-un sistem democratic veritabil ar trebui să fie cei care creează acele narative strategice, dacă vorbim la nivel ideal. Însă, din păcate, în Republica Moldova nu putem să vorbim despre idealism când ne referim la democrație și din această cauză un rol important îi revine și societății civile, și mass-media pentru a crea acele instrumente și pentru a instrui oamenii și cetățenii Republicii Moldova de a fi mult mai critici atunci când primesc anumite informații. Bineînțeles că aceasta este o muncă foarte complicată și ea nu va putea fi realizată într-o lună-două și nici măcar într-un an. Trebuie să existe politici foarte bine puse la punct, dar în momentul de față, ținând cont și de situația internă, acele mesaje propagandistice pe care le observăm și le-am observat deja și în timpul campaniei electorale prezidențiale din 2016, cu siguranță ne vom confrunta și cu mesaje propagandistice și în timpul campaniei parlamentare din acest an.”
Europa Liberă: Foloseați Dvs. un termen – „puterea limbii” și „puterea Bisericii”, vorbind despre alegerile prezidențiale?
Victoria Bucătaru: „Așa este, pentru că informațiile care se transmit și sunt ușor asimilate de către cetățenii Republicii Moldova se datorează și faptului că aceștia cunosc limba rusă. Este o limbă ușor folosită de către cetățenii noștri și cu care sunt deja obișnuiți. Deci, nu este o problemă să primească informații în limba rusă, mai problematic este cu informațiile care sunt recepționate în limba engleză, de exemplu. Deci, aici avem o problemă, pentru că nu pot fi folosite acele resurse europene de informații și atunci majoritatea informației este mai ușor asimilată de la mass-media rusească. Acesta este un element care favorizează transmiterea mesajelor propagandistice, iar un alt element, bineînțeles, îl reprezintă și Biserica, care de asemenea a fost foarte prezentă în timpul campaniei electorale prezidențiale din 2016. Și am observat că a avut un impact major în ceea ce privește răspândirea știrilor false, dar și credibilitatea, pentru că, ținând cont de faptul că Biserica este instituția care practic e cea mai credibilă în Republica Moldova, conform Barometrului de Opinie Publică, atunci, bineînțeles, și informațiile care se transmit prin intermediul acestei instituții sunt foarte credibile.”
