De astăzi intră în vigoare numita lege anti-propagandă, în baza căreia retransmiterea unor programe ruseşti pe teritoriul Republicii Moldova este restricţionată. E vorba de emisiunile cu conţinut informativ, analitic, militar şi politic produse în statele care nu au ratificat Convenţia europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Cum va monitoriza Consiliul Coordonator al Audiovizualului radiodifuzorii şi cu ce amenzi se pot alege aceştia dacă încalcă legea?
De azi înainte, radiodifuzorii şi operatorii de cablu din Republica Moldova pot retransmite doar programe informative, analitice şi politice provenite din ţările Uniunii Europene, Canada, SUA şi cele care au ratificat Convenţia Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră.
Până pe 9 februarie, aceştia au fost obligaţi să informeze CCA cu privire la modificările aplicate în conformitate cu noile prevederi ale Codului Audiovizualului, altfel spus, să elimine din grilă programele analitice şi politice care sunt retransmise din alte state decât cele permise de lege. Cei care nu au respectat acest termen, 11 radiodifuzori și șapte distribuitori de servicii, inclusiv locali, s-au ales astăzi cu o amendă de cinci mii de lei.
Posturile TV şi radio care nu se vor conforma noilor prevederi ale Codului Audiovizualului vor fi sancţionate drastic. E vorba de amenzi între 40 şi 70 de mii de lei la prima abatere. La o încălcare repetată vor fi penalizaţi cu o amendă între 70 şi o sută de mii de lei, pedeapsa maximă fiind - retragerea licenţei de emisie. Preşedintele CCA, Dragoş Vicol a precizat că monitorizarea radiodifuzorilor va începe în cel mai apropiat timp:
„Vom demara verificări, monitorizări în ceea ce vizează aplicarea acestor prevederi atât pentru distribuitorii de servicii cât şi pentru radiodifuzori. Sigur că noi nu putem enunța o dată exactă fiindcă regimul acestor controale şi regimul acestor verificări este strict inopinat, însă monitorizările şi verificările vor purta un caracter imediat, nu vom tergiversa procesul”.
Modificările la Codul Audiovizualului i-a pus la încercare pe unii operatori de cablu, dar şi pe reperezentanţii CCA. Dragoş Vicol s-a văzut nevoit astăzi să explice în ce măsură retransmiterea, de exemplu, a postului India TV din India, ţară care nu a ratificat Convenţia Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră, cade sub incidenţa legii anti-propagandă:
„Uitaţi-vă ce spune legea: în vederea asigurării securităţii informaţionale a statului şi distribuitorilor de servicii, Dvs sunteţi distribuitor de servicii, să retransmită programe de televiziune şi radio cu conţinut informativ, informativ-analitic, militar şi politic care sunt produse în statele membre UE, SUA şi Canada, precum şi a statelor care au ratificat Convenţia Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Mergem prin metoda excluderii: India nu face parte din SUA? Nu! Din Canada face parte? Nu! Din Uniunea Europeană, nu! India TV sau cum spuneţi Dvs, are în emisiuni informativ-analitice, militare, politice? Dacă are, l-ai exclus. Ce aşteptaţi din partea mea să vă spun? Ca eu să fac ingerințe în activitatea Dvs? Niciodată.”
Sub incidenţa modificărilor la Codul Audiovizualului cad şi radifuzorii care retransmit emisiuni din Federaţia Rusă, între aceştia, televiziunea Prime TV, proprietar fiind liderul PD Vlad Plahotniuc, şi ce difuzează Pervîi Canal de la Moscova. Legea vizează şi postul NTV Moldova care aparţine socialistului Corneliu Furculiţă, la fel şi canalul RTR Moldova, ce retransmite postul cu aceeaşi denumire de la Moscova.
Iniţiativa a fost promovată de democraţi care au insistat că norma are drept scop apărarea securităţii informaţionale a ţării în faţa unor „potenţiale tentative de dezinformare şi manipulare din exterior”. Decizia a provocat nemulţumirea legislatorilor de la Moscova care la 24 ianuarie unanim au adoptat o declaraţie prin care condamnă ceea ce ei numesc „practica totalitară de anihilare a punctelor de vedere alternative”.
Mai mulţi experţi media au tratat cu scepticism modificarea legislativă promovată de democraţi şi asta pentru că întrebarea care rămâne fără răspuns este: cum va fi protejat spaţiul informaţional de propaganda internă, mult prea vizibilă în ultimii ani ca să fie neglijată.
