Festivalul de muzică clasică în aer liber – DescOperă – revine şi în acest an în localitatea Butuceni, din Orheiul Vechi. Cea de-a doua ediţie a evenimentului va începe exact peste o săptămână, vinerea viitoare şi se va încheia duminică 11 iunie. Detalii ne oferă unul dintre organizatori, Anatol Botnaru, directorul agropensiunii eco-resort din Butuceni.
Europa Liberă: Mai întâi să reamintim succint cum a apărut ideea acestui festival şi ce va motivat să-l repetați şi în acest an?
Anatol Botnaru: „Istoria acestui festival e de lungă durată. S-a început din 2013 când domnul Friedrich Pfeiffer era cazat la noi la pensiune, de care este foarte încântat şi îi place foarte mult. Într-o întâlnire întâmplătoare, care putea să nu se producă, ne-am luat de vorbă despre cine este el, ce face ş.a.m.d.
El mi-a spus că este un dirijor de la Viena, eu i-am spus că sunt pasionat de cultură şi că voiam să fac o scenă de muzică folclorică potrivită la sat şi el mi-a spus atunci „make Opera”, adică să fac operă care are cerinţe mai speciale. El a văzut în mine persoana dornică de a realiza acest lucru.
În 2015 am făcut primul concert. În echipa noastră a fost artistul poporului Vladimir Dragoş, Teatrul național de operă şi balet „Maria Bieşu”, domnul Ion Grosu, directorul teatrului, s-a implicat mult şi multă altă lume bună. În primul an am avut un succes nemaipomenit, a venit foarte multă lume bună şi a apreciat această iniţiativă. Ulterior, s-a implicat şi Ministerul Culturii, în special ministra Monica Babuc, care a mişcat lucrurile din loc şi a contribuit ca acest concert să devină un întreg festival.
Anul trecut a fost prima ediţie a Festivalului de muzică clasică în aer liber „DescOperă” gândit şi organizat împreună cu foarte multă lume bună şi la care au participat pensiunile din sat, inclusiv noi, Ministerul Culturii care a fost organizatorul principal. Ne-au ajutat USAID şi mulți alţii. A participat şi directorul Operei de Stat din Viena, Ioan Holender.
Anul trecut, după cum ştiţi şi Dvs., lumea a văzut că a fost un succes nemaipomenit. Partea culturală a festivalului a fost inedită. Domnul Ioan Holender ne-a spus că „voi nu vă dați seama ce aţi făcut. Este ceva unic. Prelungiți şi mergeți înainte” şi a mai adaugat că prin acest festival Moldova poate avea o imagine bună.”
Europa Liberă: E un fel de unire a forţelor – instituţii culturale, pensiuni din Butuceni, diplomați ş.a.m.d. Pensiunea Dvs., e foarte vestită şi are numeroși clienți anul întreg. Să înțelegem că de pe urma acestui Festival au de câștigat cu precădere instituțiile culturale? Altfel spus, lumea e mai dispusa să asculte muzica clasică atunci când are alături o pensiune primitoare?
Anatol Botnaru: „Am şi glumit zilele astea că sarmale se vor mânca oricum. La noi lumea, cu părere de rău, mai mult se gândeşte la stomac, decât la partea culturală. Fiind totuşi la Orheiul Vechi şi satul Butuceni, care sunt foarte interesante din
Scopul nostru principal este de a întoarce lumea cu faţa spre cultură...
punct de vedere turistic, oamenii au mai multe opţiuni. Lumea are împrejur o natură frumoasă, dar şi o bucătărie gustoasă, poate face plimbări în aer liber, dar în prim plan scot partea frumoasă, cea culturală, prestația artiștilor.
Scopul nostru principal este de a întoarce lumea cu faţa spre cultură. Cu părere de rău, cetățenii noștri nu au obiceiul de a merge la teatru. La acest festival multă lume a descoperit pentru prima dată anul trecut, dar şi la concertul din 2015, muzica clasică. Au venit mulţi tineri care au spus că nu au ştiut că muzica clasică este atât de încântătoare şi că nu au ştiut până atunci ce este operă.
Chiar eu am avut o istorie cu Pfeiffer, nu ştiam prea bine ce este operă, şi l-am întrebat ce face aici, la Butuceni. Mi-a zis că face Aida [opera lui Giuseppe Verdi]. L-am întrebat cine este Aida. E soţia lui? De atunci, râdem amintindu-ne de această istorie.
Acum sunt îndrăgostit de muzica clasică. Am fost şi la festivalul din Bayreuth, dedicat creaţiei lui Richard Wagner. Foarte multă lume prin festivalul organizat de noi va descoperi muzica clasică. Chem toată lumea să viziteze şi teatrele, avem foarte multe teatre frumoase cu artişti talentaţi care aşteaptă să fie vizitaţi, apreciaţi şi aplaudați. Până la urmă, se va ridica şi nivelul culturii cetățenilor, ceea ce este cel mai important.”
Europa Liberă: Unii ar spune că e împotriva firii să exilezi un spectacol de operă dintr-o sala de teatru în lunca Răutului?
Anatol Botnaru: „Nu cred că este aşa. Anume asta ar putea provoca lumea să descopere muzica clasică şi alte lucruri la natură. În lume aşa se întâmplă. Am fost cu domnul Pfeiffer la mai multe teatre din jurul Vienei, vara spectacolele de operă se fac în aer liber. Dar acolo există o cultură, aceste lucruri au intrat în sângele oamenilor, noi însă suntem abia la un început de cale, la fel şi cu turismul suntem la început de cale.
Trebuie să fim atenţi şi să le dăm oamenilor ceea ce le place, nu ceea ce vrem noi. Nu poţi forţa un om să se cazeze la o pensiune şi nici la teatru să meargă. Dacă le-ar oferi cineva oportunitatea să meargă la un teatru din Viena, poate ar merge, dar la noi aceeași oameni frecventează teatrele. Scopul nostru este ca mai multă lume să descopere muzica clasică.”
Europa Liberă: Cât îl costă pe un cetățean o zi de Festival? Cine de fapt își poate permite o escapadă la Butuceni în zilele astea? E vorba numai de cetățeni prosperi şi de turiști străini?
Anatol Botnaru: „Nu. După mine, preţul biletelor e aproape pe degeaba. 150 de lei costă biletul pentru un spectacol şi 300 de lei e costul abonamentului pentru toate trei zile ale festivalului. În orice bar ai intra, ai luat o bere şi ceva la ea şi ai lăsat 100-200 de lei. La festival ai posibilitate să vezi sute de artiști celebri. În alte ţări se dau mii pentru bilete, dar la noi este un preţ aproape pe degeaba având în vedere ce orchestre şi artiştii care vor fi. Consider că fiecare îşi poate permite.”
Europa Liberă: Mizați totuși pe oameni de-ai locului sau pe turiști din străinătate?
Anatol Botnaru: „Mizăm pe toată lumea. Avem chiar şi bilet social. La prezentarea carnetului de student sau a celui de pensionar cumperi biletul cu 100 de lei. Mizăm să vină multă lume. Îndemn lumea de prin sate, de peste tot să procure bilete, chiar dacă spaţiul este limitat. Orheiul Vechi este o rezervaţie naturală unde nu pot veni zeci de mii ca la alte festivaluri. Totuşi, îndemn lumea să vină, să descopere muzica clasică în acest anturaj.”
Europa Liberă: Aţi menţionat că turismul rural în Moldova nu e chiar dezvoltat, e abia la început de cale. În ce măsură asemenea evenimente care combină turismul şi muzica pot seduce mai mulţi oameni? Şi cum poate fi schimbată într-adevăr faţa Moldovei astfel încât să fie şi mai atractivă pentru turişti?
Anatol Botnaru: „De aia şi spuneam că lumea trebuie să vină nu doar la mâncare, la pârjoale şi la sarmale, dar trebuie să vină să descopere muzica clasică. Din momentul în care l-am întâlnit pe Pfeiffer visez să se petreacă serile muzicii clasice la Butuceni, dar şi în alte sate. Oamenii de la oraş trebuie să descopere şi ei viaţa de la sat. Avem o fermă, o gospodărie ţărănească cu o colecţie mare de diferite animale, de la pui şi până la boi. Lumea e interesată. Să vedeţi reacţia lor când ating un viţeluş, un ied sau o capră. Vor să vadă cum se mulge o vacă, de unde se ia laptele şi că vaca nu este violeta ca pe ambalajul ciocolatelor. Sunt curioşi să vadă cum creşte un păpuşoi şi viţa de vie.
Toate aceste sunt elemente de dezvoltare culturală, inclusiv a copiilor de la oraş. Suntem apreciaţi şi pentru bucătăria noastră.
Suntem bogaţi în tradiţii, în tot ce putem noi, dar nu conştientizăm asta, doar ne plângem şi învinuim pe alţii. ...
Avem gospodine în Moldova de care nu mai găseşti nicăieri în lume. Pun capul sub cuţit că moldovencele sunt cele mai bune gospodine. Când vin turiştii şi le descoperă rămân uimiţi. Suntem bogaţi în tradiţii, în tot ce putem noi, dar cu părere de rău nu conştientizăm asta, doar ne plângem şi învinuim pe alţii.
Fiecare trebuie să se mişte, să se descurce. În orice sat, un om să pună o măsuţă în orgadă, două tufe de roşii şi câteva flori şi turiştii vor veni. Trebuie să stai acasă şi să-şi faci bani, nu trebuie să umble pe nicăieri, să-şi pună cineva embargo nu ştiu pe unde că nu-s bune merele, perjele, că nu-i bun vinul. Fiecare om în parte dacă nu-i va fi interzisă intrarea în ţară, va veni, va consuma şi atunci se va dezvolta totul în jur.”
Europa Liberă: Înțelegem care e câștigul organizatorilor, al pensiunilor şi al instituțiilor culturale. Care e însă câștigul pentru simplul muritor din RM care nu are posibilitatea sa vina la Festival?
Anatol Botnaru: „Într-un sat nu poţi cuprinde toată lumea. Eu îmi doresc să fie cât mai mulţi doritori şi dacă se va întâmpla aşa sunt convins că Ministerul culturii şi alte instituții vor face tot posibilului ca să promoveze cultura în mai multe sate. Artiştii ar putea veni la sate, doar să fie primiţi, acceptaţi, aplaudaţi, susţinuţi. Şi atunci lucrurile vor merge bine.”
