Comisia Electorală Centrală a respins vineri cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru organizarea unui referendum privind anularea legii prin care a fost introdus votul mixt. Comisia a invocat mai multe vicii procedurale și de altă natură pe care le-ar fi admis în demersul său grupul de inițiativă pentru plebiscit. Inițiatorii referendumului vorbesc, în replică, despre faptul că echidistanța instituțională a comisiei ar fi lovită de vicii. O convorbire pe această temă cu unul dintre inițiatorii referendumului, Andrei Lutenco, director de programe la asociația neguvernamentală Centrul de Politici și Reforme.
Europa Liberă: Comisia Electorală Centrală a respins cererea de înregistrare a grupului de inițiativă privind organizarea unui referendum prin care s-ar anula sistemul mixt de vot. Comisia a invocat mai multe vicii procedurale și de altă natură, pe care le-ar fi admis în demersul său grupul de inițiativă. A fost o decizie neașteptată pentru inițiatorii acestui plebiscit, dle Lutenco?
Andrei Lutenco: „Nu chiar; nu aș spune că a fost o decizie neașteptată. În principiu, noi nu excludeam faptul că Comisia Electorală Centrală ne va respinge. A fost neașteptată, probabil, calitatea hotărârii și a argumentelor aduse. După părerea noastră, cel puțin a mea, hotărârea seamănă mai mult de parcă Comisia Electorală Centrală a luat mai întâi decizia și mai apoi a căutat argumentele, or, unele dintre argumente se contrazic în esență și nu există în hotărâre o explicație clară care anume cerințe legale au dus la faptul neînregistrării. Or, fiecare normă din cele citate trebuie să fie văzută în context, trebuie să fie văzută în contextul scopului care există și, cel puțin din punctul meu de vedere, toate cele mai importante cerințe legale incluse în Codul Electoral au fost respectate în ceea ce privește organizarea adunării de constituire a grupului de inițiativă, iar acele vicii despre care vorbește comisia fie nu există, fie nu sunt suficiente pentru a înclina balanța spre neînregistrarea grupului.”
Europa Liberă: Sunt, totuși, șase pagini ale deciziei CEC, în cea mai mare parte, explicații ale lacunelor care au stat la baza refuzului de înregistrare a grupului de inițiativă. Care dintre aceste lacune, în accepția comisiei, vi se par mai relevante pentru un asemenea caz, adică pentru aprobarea sau dezaprobarea organizării unui referendum?
Andrei Lutenco: „Mie mi se pare că principalul moment la care ar fi trebuit să atragă atenția comisia este dacă s-au întrunit unele condiții care arată că un anumit număr de cetățeni și-au exprimat liber și neviciat voința privind organizarea unui referendum legislativ, condiții cum ar fi: să fie prezente la adunare cel puțin 300 de persoane; să fie aleși ca membri ai grupului de inițiativă cel puțin 100 de persoane. Or, atunci când în cele 14 pagini CEC vorbește în câteva alineate despre o singură persoană, care i se pare că a semnat de mai multe ori în liste și consideră că acest fapt face ca acel număr de 735 de persoane cumva să nu reflecte faptul că mai mult de 300 au semnat, mie mi se pare asta exagerat. Și același lucru, dacă CEC vede că există o oarecare neconcordanță în ceea ce privește cifra de persoane, comisia nu trebuie în principiu să ia asta drept o încălcare, rolul comisiei este să se asigure că au fost mai mult de 300 de persoane la adunare, iar acest fapt, după mine, este fără dubii...”
Europa Liberă: Cum poate fi înțeles totuși argumentul CEC că grupul de inițiativă a propus abrogarea unei legi fără a propune noi reglementări, creând un „vid juridic”? Nu este firesc ca, odată o lege fiind abrogată, să se revină la o stare juridică anterioară legii abrogate sau cum?
Andrei Lutenco: „Mie mi se pare că este firesc ca de vreme ce prin Constituție și Codul Electoral li se oferă cetățenilor dreptul de a adopta o lege, mi se pare firesc ca această lege să poată fi o lege prin care să se adopte un act nou, fie o lege prin care se modifică un act legislativ, fie o lege prin care se abrogă un act legislativ. Și eu am văzut că și în comentariul la Constituția Republicii Moldova, care este publicat de Curtea Constituțională, se prevede acest lucru, că aceste trei tipuri de legi pot fi adoptate inclusiv prin referendum legislativ. Nu sunt sigur că termenul de „vacuum legislativ” poate exista, or, există domenii ale vieții publice care nu pot rămâne nereglementate și ar fi firesc, mai ales în lumina hotărârilor Curții Constituționale, de exemplu, cea privind revigorarea normelor din Constituție privind votarea directă a șefului statului de către popor, în care la fel prin anularea unor reglementări adoptate de Parlament s-a revenit la modelul vechi. Cred că prin analogie, același lucru ar trebui să se întâmple și în cazul menționat.”
Europa Liberă: Situația în care la referendum s-ar decide anularea legii, asta, din punctul Dvs. de vedere, ar însemna o revenire la starea juridică anterioară, adică la vechiul sistem electoral?
Andrei Lutenco: „Dacă-mi permiteți, mai mult ca atât, din documentele depuse este clară voința acelor oameni care au participat la adunare și este clar că se are în vedere anularea sistemului mixt de vot și revenirea la cel proporțional. În primul rând, nu sunt sigur că este în competențele CEC să pună la îndoială dacă efectele juridice despre care vorbim noi se vor produce. În al doilea rând, cred că mai degrabă CEC ar avea rolul să ne ajute să formulăm corect, să spunem așa, întrebarea sau să ne dea indicații care să ne ajute să fie o precizie mai mare.”
Europa Liberă: De ce spuneți asta?
Andrei Lutenco: „Spun asta, întrucât mie mi se pare că din motivele și din formularea tuturor acestor obiecții la înregistrarea grupului, mi se pare totuși că CEC n-a dat dovadă de bunăvoință, ci mai degrabă de un fel de pedantism juridic, căutând aceste vicii acolo unde ele nu există.”
Europa Liberă: Aș vrea să insist un pic asupra acestui aspect. Este firesc, de exemplu, ca CEC să constate în final diverse lacune tehnice și nu să ceară înlăturarea lor pe parcursul examinării pachetului prezentat de grupul de inițiativă? Adică, Comisia Electorală Centrală poate respinge înregistrarea oricărui grup de inițiativă dacă actele și procedurile au anumite lacune tehnice, pentru că la urma urmei un grup de inițiativă nu este alcătuit sută la sută din juriști impecabili. Sunt niște oameni care vor să propună ceva.
Andrei Lutenco: „Absolut, absolut. Asta este și perspectiva noastră. Mai mult ca atât, CEC-ul a avut posibilitatea să se întâlnească cu noi și să ne ofere posibilitatea de a completa unele lucruri acolo unde ele nu sunt clare sau nu sunt completate și am făcut-o, dar unele lucruri, totuși, nu au ajuns până la noi și au fost luate ca și motiv de a nu ne înregistra. Și asta tot ne derutează, fiindcă membrii grupului de inițiativă au fost în contact cu cei de la CEC. Mai mult ca atât, acesta și este rolul celor 15 zile pe care le are comisia la dispoziție pentru examinarea acestei decizii de înregistrare sau neînregistrare. Adică, aceste zile sunt inclusiv pentru aceea ca atunci când există unele probleme de ordin tehnic, acestea să fie înlăturate. Și atunci, după cum am spus, ne derutează faptul că pentru unele lucruri s-a găsit timp să se vorbească cu noi și să ni se dea recomandările respective, iar pentru altele nu.”
Europa Liberă: Ce va urma, dle Lutenco? Pentru a insista în continuare, toate vor trebui luate de la capăt, cam așa înțeleg: constituirea unui nou grup de inițiativă, soluționarea tuturor „lacunelor” juridice, cum le califică CEC-ul?
Andrei Lutenco: „Da, în contextul în care totuși a avut loc adunarea celor 700 de oameni și acești oameni și-au exprimat suportul, susținerea pentru organizarea acestui referendum, ne vom consulta în ceea ce privește strategia noastră de mai departe. Din ceea ce am vorbit cu colegii…”
Europa Liberă: Nu ați făcut-o încă?
Andrei Lutenco: „Am făcut unele consultări, nu ne-am consultat cu toți cei care
Vom folosi în continuare toate mijloacele legale pentru a ne opune sau pentru abrogarea acestui sistem mixt...
au fost implicați în acest proces. Totuși, opinia noastră este că vom folosi în continuare toate mijloacele legale pentru [a ne] opune sau pentru abrogarea acestui sistem mixt și pentru organizarea referendumului, de aceea, cel mai probabil, vom contesta, în primul rând, această hotărâre, dar nu excludem nici organizarea repetată a acestei adunări a grupului de inițiativă, fără a fi siguri că nu se va lua aceeași decizie până la urmă, dar, după cum am spus, ideea noastră este să mergem până la capăt în exprimarea voinței…”
Europa Liberă: Dar nu credeți totuși că le oferiți o țintă falsă celor care vă susțin, poate că nu e potrivit acest sistem mixt. Din moment ce, iată, majoritatea parlamentară a dat nenumărate semnale că nu mai revine la această chestiune?
Andrei Lutenco: „Nu cred că este o țintă falsă. Eu cred că noi oferim mai degrabă ultima șansă, de vreme ce majoritatea parlamentară a dat dovadă de atâta ignorare a voinței poporului și în special a voinței celor care nu sunt de acord cu acest nou sistem. De vreme ce majoritatea parlamentară ignoră recomandările care vin din afară de la partenerii noștri externi, în special ale experților în drept electoral, cei din Comisia de la Veneția, mai mult ca atât, în mod cinic, citează selectiv Comisia inclusiv în această hotărâre de neînregistrare a grupului, cred că nu este vorba despre o țintă falsă, mai degrabă este ultima șansă de a salva acele elemente definitorii ale unei democrații în Republica Moldova, cum ar fi un sistem electoral corect și echitabil.”
