Recenta controversă cu privire la scurgerea de informații personale de pe Facebook către firma de consultanta, Cambridge Analytica, care a lucrat cu campania lui Donald Trump a pus gigantul mediatic într-o poziție dificilă. Creatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a admis că au existat unele „erori” privind utilizarea ilegală a datelor de pe Facebook în scop electoral şi anunţat că Facebook a luat măsuri pentru securizarea informațiilor, încercând să restabilească încrederea utilizatorilor. Discutăm despre această controversă cu consultantul în comunicare online, directorul agenției „Granat”, Artur Gurău.
Artur Gurău: „Istoria pe scurt ar fi că în 2014 erau foarte populare sondajele sau quiz-urile pe care le făceai pe Facebook şi puteai să vezi tipul de personalitate pe care îl ai sau ce animal şi se potrivește etc. Oamenii răspundeau la mai multe întrebări personale care permiteau celor care făceau această cercetare să stabilească care este profilul psihografic, tipul de personalitate. Oamenii au început să ofere foarte activ răspunsuri la aceste sondaje fără a-şi pune mari întrebări despre cine sunt cei care fac aceste teste şi în ce scop.
La momentul respectiv, era un cercetător care a făcut această aplicaţie şi ea a fost avizată de Facebook. el spunea că face aceste cercetări în scop universitar. Numele lui este Aleksandr Kogan. Partea cea mai interesantă e că el este originar din Moldova şi a primit prin anumite circumstanțe un grant inclusiv din Sankt Petersburg pentru această cercetare. Atunci Facebook îţi permitea să colectezi nu doar datele tale, dar când dădeai acces la aplicaţia respectivă el colecta şi datele despre prietenii tăi cu care tu erai conectat. Respectiv a fost suficient ca aproximativ câteva sute de mii de oameni să completeze testul respectiv ca cercetătorul în cauză să aibă acces la câteva zeci de milioane de profile. A fost unul dintre cele mai mari studii făcut vreodată pe un eşantion atât de mare care a putut clasifica aceste persoane în foarte multe profile psihografice identificând preferințele lor, temerile lor, fricile ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Înţelegem că ulterior o parte din aceste date au ajuns la firma de consultanţă, Cambridge Analytica, care a lucrat cu campania lui Donald Trump. Cum a utilizat, ce a făcut de fapt firma de consultanţă cu datele preluate fără știrea utilizatorilor?
Artur Gurău: „Un an mai târziu, Kogan împreună cu Cambridge Analytica au dezvoltat acest sistem care a început să fie folosit de firma de consultanță pentru targetarea exactă a mesajelor în funcţie de preferinţe, profile psihografice ale utilizatorilor. A început să fie folosită în mod special în timpul campaniei electorale mai întâi cu candidatul republican Ted Cruz, iar ulterior inclusiv în campania electorală a lui Trump. Acum ei încearcă să diminueze rolul pe care l-a avut Cambridge Analytica. Însă în ultimii doi ani Alexander Nix care este directorul executiv al Cambridge Analytica s-a lăudat la mai multe conferinţe că utilizarea Cambridge Analytica anume a permis faptul că Trump, chiar dacă a pierdut votul popular să câştige statele, respectiv alegerile din SUA graţie targetării foarte exacte.
Ce au făcut ei? Pentru anumiţi oameni care au anumite frici le-au alimentat aceste frici şi le-au creat un disconfort şi o neîncredere mai mare în contracandidatul lui Trump, în Hillary Clinton. Iar cei care au anumite viziuni cu privire la informaţia pe care tot ei au oferit-o au fost alimentați cu alt fel de mesaje. Respectiv au fost folosite foarte multe, sute sau poate chiar mii de mesaje diferite targetate pe grupuri psihografice.
Investigaţiile care au apărut zilele aceste în The Guardian, pe Channel 4 au arătat că aceste mesaje nu veneau tot timpul doar din partea campaniei lui Trump, dar au fost folosite de aşa numitele organizaţii proxy care plasau şi promovau aceste mesaje şi asta se făcea iarăşi prin Cambridge Analytica. Chestia asta mi se pare mult mai gravă.”
Europa Liberă: Domnule Gurău, dacă să zicem ar fi fost folosite datele personale nu a milioane de oameni, dar a o mie de oameni ar mai fi fost acest scandal?
Artur Gurău: „Probabil că scandalul este într-adevăr foarte mare pentru că, trebuie să se demonstreze încă, dar aparent a fost un element definitoriu al victoriei lui Trump. În general, orice folosire ilegală a datelor personale şi în cazul dat este ilegală, Facebook a stopat accesul la resursele lor pentru compania Cambridge Analytica.
Persoanele ar trebui să fie mult mai atente şi nouă ne lipseşte critic această cultură de utilizare a online-ului. Trebuie să fim conștienți că sunt anumite organizaţii care pot să folosească datele noastre. Trebuie să fim atenţi cui dăm datele noastre şi să înţelegem că de fapt nimic nu se întâmplă pur şi simplu. Cei care fac un anumit test online şi colectează anumite informaţii ai au un anumit scop. Dacă acest scop este unul comercial, este OK atât timp cât persoana îşi oferă consimțământul.
Există în toată lumea, inclusiv în Moldova anumite prevederi legale cu privire la protecția datelor cu caracter personal.
Să devenim mult mai conștienți de faptul că oferim foarte multe date despre noi online, despre preferinţele noastre, despre lucrurile care ne plac...
Persoana sau organizaţia care colectează aceste date trebuie să se înregistreze, să ducă evidenţa datelor personale, să asigure securitatea lor. Evident că acum problema este foarte mare pentru că e vorba de milioane de utilizatori şi date personale.
Mi se pare la fel de important că acest caz a dat un semnal de alarmă ca inclusiv noi să ne punem întrebări. Nu doar Facebook să asigure securitatea datelor, de şi noi să devenim mult mai conștienți de faptul că oferim foarte multe date despre noi online, despre preferinţele noastre, despre lucrurile care ne plac. Trebuie să fim conștienți cui le oferim.”
Europa Liberă: Creatorul Facebook Mark Zuckerberg ne-a promis că de acum încolo ne vom simţi mai în siguranţă pe Facebook. vorbeaţi despre faptul că moldovenilor le lipseşte un fel de autocenzură. Bunăoară cunosc oameni care în nici un caz nu vor să posteze poze cu copii lor mici sau nepoțeii nou născuţi. Pe de altă parte văd şi nu numai pe Facebook o caravană de poze foarte intime cu copii, cu nou-născuţi. Vi se pare normală chestia asta?
Artur Gurău: „Cred că este până la urmă o decizie personală şi trebuie să fie la discreția fiecărei persoane, fiecărei familii dacă ei doresc să-şi afișeze copiii, nou-născuții sau acum este moda să plaseze poza iar în loc de faţă pun emoji. Cred că nu trebuie să-i judecăm nici pe cei care fac asta şi nici pe cei care nu pun deloc poze. Până la urmă noi vorbim acum nu despre poze, ci despre date cu caracter personal. Asta mi se pare o temă sensibilă despre care trebuie de discutat mai mult. Destul de des apar spoturi inclusiv sociale care arată cât de venerabili suntem şi faptul că noi cu o ușurință atât de mare oferim datele noastre la nişte site-uri care se pot dovedi site-uri căpuşe.
Acum noi vorbim despre date care pot fi utilizate pentru a câştiga alegerile într-o anumită ţară, dar pot fi foarte uşor folosite datele noastre inclusiv pentru fraude, pentru crearea de conturi sau accesarea de servicii pentru care nu ne-am dat acordul ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Cum concret îl poate afecta pe om faptul că datele sale personale au fost folosite abuziv de cineva din altă ţară?
Artur Gurău: „O să dau un exemplu cu un laborator de cercetare. 10 sau 15 ani în urmă a fost un scandal foarte mare şi o mişcare care spunea că trebuie să oprim testarea animalelor în laboratoare. Atunci când colectezi datele este un alt fel de laborator. Nu este unul biologic, ci este un laborator psihologic. Datele despre tine sunt colectate sunt prelucrate, cercetate şi ulterior sunt folosite pentru a vedea cum noi putem fi influențați să facem anumite decizii fie că e vorba de a cumpăra un produs, un serviciu sau opţiunea noastră electorală. Nu ştiu, poate e prea gravă comparația asta, dar credeţi că este OK să se facă cercetări pe preferințele noastre fără ca noi să ne dăm consimțământul?!”
Europa Liberă: Vorbim acum despre un scandal care are în centru rețeaua Facebook. Cât de răspândit e acest fenomen şi pe alte reţele de socializare, cum ar fi Odnoklassniki, Instagram sau Telegram care e şi el acum în centrul unei dispute în Rusia?
Artur Gurău: „Tind să cred că Facebook, fiind o companie cu foarte mulţi investitori şi care este pe cât de mare pe atât încearcă să fie corectă şi să colaboreze cu autorităţile acum care determină în ce măsură au fost folosite datele personale anume de pe Facebook, vor stopa anumite breșe şi vor fi mai selectivi cu privire la securitatea datelor. Instagram şi WhatsApp sunt deţinute de Facebook.
Mişcarea care s-a început zilele trecute – mai multă lume a spus să renunţăm la Facebook – cred că există multe alte motive pentru care se poate renunţa la Facebook şi nu anume faptul că s-a produs această breșă de date menționând doar faptul că multă lume pur şi simplu nu se poate controla să petreacă prea mult timp pe această reţea socială.
Ceea ce ţine de Odnoklassniki sau VKontakte, nu am nicio doză sănătoasă de încredere că ceea ce se întâmplă în spate este folosit în beneficiul utilizatorilor. Am nu doar motive subiective, dar şi obiective să spun asta. La alegerile pe care le-am avut în noiembrie 2016 am văzut mai multe exemple când pe această reţea socială pe lângă faptul că erau transmise foarte multe mesaje de ură, xenofobe, instigare la violenţă, atac la persoană, la drepturile omului am văzut favorizare foarte clară din partea algoritmelor Odnoklassniki a unor mesaje electorale de un anumit fel şi o limitare clară a altor mesaje sau comunităţi care nu reprezintă neapărat viziuni pro-estice. În ce privește Telegram, ştim că FSB a cerut acces la date. La momentul actual dacă CIA sau anumite entităţi de securitate bănuiesc pe cineva în terorism sau crime foarte grave inclusiv Facebook va oferi probabil acces la datele unor anumiţi utilizatori.
Pavel Durov, care este autorul şi proprietarul Telegramului, a spus pe Twitter că el în nici un caz nu o să ofere acces şi că amenințările de a bloca Telegram-ul cu condiţia respectării confidențialității convorbirilor nu va merge în cazul lui. Urmează să vedem ce o să se întâmple. El are un termen de două săptămâni ca să decidă. La momentul actual toată corespondența Telegram este criptată. Sper că comunicarea pe Telegram care este o aplicație pe care o recomand între timp cunoscuţilor, prietenilor, partenerilor mei pentru faptul că este foarte uşor de utilizat şi este securizată va rămâne la fel şi în viitor.”
Europa Liberă: Aţi menţional la un moment dat că în Moldova în general nu există o cultură de a utiliza corect reţelele de socializare, Ce sfaturi i-aţi da unui utilizator de Facebook sau de Odnoklassniki ca să îşi protejeze mai bine datele personale?
Artur Gurău: „Unicul şi cel mai important sfat este să conștientizeze cui îi oferă aceste date. Însăși colectarea de date nu este ceva rău neapărat. Există companii sociologice, companii de cercetare care fac anumite sondaje. Este firesc ca aceste sondaje care cândva erau făcute din uşă în uşă sau la telefon să se modernizeze, să devină mai inovative şi să se facă inclusiv online sau cu ajutorul unor aplicații mobile. Doar că atunci când
Orice persoană care vrea să colecteze date şi să le folosească trebuie să fie înregistrată ca operator de date personale...
oferi anumite informații cu caracter personal trebuie să fii foarte conștient cui le oferi. Dacă este o persoană, sau o companie pe care o cunoști, în care ai încredere şi ştii că datele tale vor fi folosite pentru un studiu sociologic, de exemplu, sau în campanie electorală, pentru că o să avem două campanii în acest an, este absolut OK. Doar că trebuie să existe o anumită procedură.
Orice persoană care vrea să colecteze date şi să le folosească trebuie să fie înregistrată ca operator de date personale. Este un site - datepersonale.md - unde poţi să citeşti mai mult despre metode de protejare a datelor personale. Acolo este şi un manual pentru orice persoană care doreşte să fie operator de date personale, ce trebuie să facă şi de ce trebuie să ţine cont.”
