Cum a fost anul politic 2017, ce evenimente l-au marcat şi ce ar putea aduce anul viitor? Un punct de vedere al politologului Dionis Cenuşă.
Dionis Cenuşă: „Cel mai important eveniment în 2017 a fost, bineînțeles, schimbarea sistemului electoral. Acest act politic în care democrații au demonstrat că au o relație de parteneriat neoficială cu socialiștii şi prin asta au avut suficiente voturi pentru a adopta în mod lejer un nou sistem de votare prin care partidele bogate sunt avantajate. Cincizeci și unu din cele 101 de fotolii în Parlament vor fi distribuite conform rezultatelor pe circumscripții uninominale.
Prin urmare, partidele care au resurse financiare, resurse administrative în teritoriu au posibilitatea să influențeze rezultatele finale ale alegerilor din 2018 şi să-şi perpetueze actul de guvernare după scrutin. Deci este probabil cel mai mare eveniment în domeniul politicii interne care a influențat alte domenii, inclusiv politica externă.”
Europa Liberă: Aţi spus că a existat o cooperare neoficială între PD şi şeful statului împreună cu socialiștii. Pe de altă parte, s-a insistat pe parcursul anului că există un pretins conflict între Partidul Democrat de guvernământ şi președintele pro-rus Igor Dodon. al cui totuşi a fost anul 2017, al lui Igor Dodon sau al PD-ului?
Dionis Cenuşă: „2017 a fost cu siguranță anul democraților. Ei, după un 2016 foarte dificil în care trebuiau să stabilizeze țara pentru că luptele politice pe care le-au avut ei cu liberal democrații, până atunci, şi alte evenimente politice au slăbit foarte mult economia țării și au slăbit inclusiv și capacitatea instituțiilor de a-și îndeplini funcțiile. Prin urmare, după un 2016 complicat, democrații au folosit anul 2017 pentru a-și consolida puterea, atât prin preluarea instituțiilor, inclusiv prin excluderea liberalilor din procesul de guvernare, cât și prin extinderea masivă în Parlament.
Chiar dacă Igor Dodon a fost într-un fel ajutat de către democrați să devină preşedinte, acest an nu i-a fost dedicat lui decât în calitate de actor politic pentru multiplicarea mesajelor geopolitice tot ale democraţilor. Dodon a participat activ, a încercat să preia rolul şi chiar a obţinut rezultate bune în sondaje, dar toate aceste lucruri s-au datorat mai degrabă poziţiilor slabe pe care le-au avut președinții anteriori şi nicidecum nu impactul lui real asupra proceselor politice din Republica Moldova, care, ne place sau nu, dar au fost modelate în cabinetele democraţilor.”
Europa Liberă: La sfârşit de an am văzut acele ample remanieri guvernamentale în ajun de an electoral. Ce impact credeţi că vor avea aceste mişcări tactice sau strategice ale democraţilor?
Dionis Cenuşă: „Schimbarea la faţă a Guvernului, testată de democraţi, este o necesitate pentru ei deoarece înţeleg foarte bine că instituţiile statului şi reformele care ţin de aceste instituţii vor fi monitorizate foarte activ nu doar de către FMI, care este mai tehnic în procesul de evaluare, dar şi de către partenerii europeni care, în virtutea asistenţei macro-financiare pe care vor să o acorde, trebuie să face acest lucru şi vor fi foarte atenți anume la detalii. Aceste detalii contează, iar în procesul de reformare ele depind foarte mult de instituţii şi de acei oameni care stau în fruntea acestor instituţii.
Prin urmare, Tănase, Gaburici, Leancă, care sunt probabil cei mai importanţi din această garnitură de noi şefi de ministere, ei urmează să creeze impresia că reformele sunt dinamizate, că reformele au loc mai repede şi că sunt coordonate de oameni care deja înţeleg sistemul pentru că ai au fost în acest sistem, ei deja au experiență, nu sunt persoane novice. Probabil pe asta şi mizează democraţii. Cum spuneam anterior pentru ei contează foarte mult detaliile, inclusiv acele persoane care vor fi asociate cu reformele din sectorul justiţiei, cu reformele legate de liberalizarea comerțului şi accesul pe piaţa europeană etc.”
Europa Liberă: Dar aceste schimbări o să convingă opinia publică de aici, dar mai cu seamă partenerii de la Bruxelles că acest Guvern într-adevăr face ce spune, că are suficientă capacitate instituțională de a face reforme?
Dionis Cenuşă: „Însuși modul cum a fost anunțată această remaniere a arătat că domnul Plahotniuc este în continuare acel personaj politic care decide când, cum, în ce mod trebuie să fie schimbate regulile jocului sau persoanele care participă în acest joc politic. La Bruxelles, în alte capitale europene şi chiar şi aici în rândul multor cetăţeni este foarte clar cine stă în spatele actului de guvernare şi de cine depinde calitatea, viteza reformelor. De aceea nu cred că va fi o revelație nouă pentru cei de acasă şi cei din Europa în legătură cu această remaniere, dar tentativa democraţilor şi a lui Plahotniuc este de a crea senzaţia lucrurilor noi cu care se asociază optimismul, speranțele. Acest optimism vizavi de reforme este foarte mult legat de această remaniere.
Bineînțeles urmează să vedem cât de mult vor reuşi să facă noii miniştri având în vedere că în final ei vor lucra cu aceleași domenii problematice, cu aceeași corupţie sistemică, cu aceleași deficiențe care există în instituții. Vom vedea cât de capabili sunt oamenii cunoscători ai sistemului şi revenind în sistem să mobilizeze sistemul spre o transformare.”
Europa Liberă: Aţi spus că schimbarea sistemului de vot a marcat anul 2017. Cred că sistemul mixt ar putea să marcheze şi 2018. E un an electoral în care pentru prima dată ar urma cel mai probabil va fi pus în practică acest sistem de vot. Spicherul democrat Andrian Candu ne spunea la sfârșit de an că e un fapt împlinit sistemul de vot mixt. Ştim că există un grup de iniţiativă care vrea să organizeze un referendum pentru anularea acestui sistem. Credeți că se mai poate reveni la acest subiect?
Dionis Cenuşă: „Cu siguranță vom reveni la acest subiect pentru că de el depinde calitatea democrației reprezentative. Prin urmare, este foarte important să revenim la acest subiect cu fiecare ocazie pentru a vedea în ce punct ne aflăm. Deocamdată ne aflăm într-un punct mort - democrații împreună cu socialiștii au decis, ceilalți au protestat, dar nu au putut crea o rezistență suficientă, partenerii europeni au fost puși în fața faptului împlinit. Mai pe scurt am avut o situaţie când am acceptat regulile de joc impuse de către două partide, dar în realitate de un singur om. Tentativa societății civile de a se opune acestui sistem nu constă atât în a obţine abandonarea sistemului mixt, cât în a mobiliza societatea, votul protestatar împotriva partidelor care au generat acest sistem şi respectiv în favoarea acelor partide care au încercat să se opună votului mixt.”
Europa Liberă: Şi credeţi că le va reuşi acest lucru?
Dionis Cenuşă: „Mobilizarea cetăţenilor într-un an electoral este dificilă pentru că toate partidele lucrează în direcția asta. va fi foarte dificil în acest zgomot electoral să vinzi mesajul tău, adică să-l promovezi destul de bine pentru a atrage atenţia cetăţenilor. Există riscul ca cetăţenii să obosească deoarece va fi o abundenţă de mesaje, de retorici electorale.
Prin urmare, depinde foarte mult de capacitatea aceluiași grup de iniţiativă, dar şi a partidelor care s-au angajat să susţină acest demers de a forma în mod corect strategia de comunicare. Foarte mult va depinde de cât de bine se va comunica atât prin sursele tradiţionale, iar asta înseamnă accesul la televiziunea publică şi la cele cele regionale, dar şi utilizarea cât mai efectivă a surselor online care în Republica Moldova încep să se extindă în formarea opiniei publice.”
Europa Liberă: Sugerați că va fi un an dificil pentru toate partidele.
Dionis Cenuşă: „Da, dar cel mai dificil va fi pentru acele partide care nu au resurse administrative, nu dispun de resurse financiare şi care au acces limitat la sursele media. Fără aceste trei elemente este foarte dificil să activezi în Republica Moldova unde competiția politică este limitată din motive obiective şi de către actori politici care sunt la putere din 2009 încoace. Deci, noi vorbim despre democraţi care sunt la putere de cel puţin opt ani. Vom vedea dacă vor rămâne sau nu în vârful actului de guvernare.”
Europa Liberă: Şi pentru cetăţeni va fi la fel un an dificil? Sau dimpotrivă un an electoral e mai curând unul cu daruri pentru cetăţeni?
Dionis Cenuşă: „Cadourile politice vor curge şi după Crăciun. Vorbim despre două aspecte care influențează comportamentul electoral al moldovenilor. Pe de o parte sunt aspectele materiale şi aici partidele nu sunt inovatoare, folosesc aceleași metode vechi – kilogramul de hrișcă şi alte cadouri care sunt aduse la domiciliu. Acest aspect materialist va fi în competiție acerbă cu aspectul rațional în determinarea votului. Cetățeanul va trebui să cântărească același kilogram de orez şi promisiunile versus eşecurile partidelor care vin la el să-i cumpere votul.”
Europa Liberă: Spre ce va înclina balanța?
Dionis Cenuşă: „Va fi o dilemă. Va fi un an dificil, din punctul de vedere al confuziei în care va fi cetăţeanul. Mai mult decât atât, el va fi într-o dublă confuzie, inclusiv în legătură cu circumscripțiile uninominale. Moldovenii până acum nu au înţeles în ce constă acest sistem mixt. Vor trebui să aleagă pe liste şi totodată să aleagă un om pe circumscripție. Cred că din această confuzie vor avea de câştigat aceleași partide înstărite care deja ştiu exact pe ce butoane să apese pentru a ajunge mai uşor la decizia finală vizavi de votul aruncat în urna de vot.”
Europa Liberă: Sondajele sugerează că la moment sunt trei potențiali favoriți ai viitoarelor alegeri. E vorba de PSRM, forţele pro-europene din opoziţie sau un eventual bloc al pro-europenilor de alternativă și PD. Vedeţi posibile relații post-electorale între aceste forţe sau miza următoarelor alegeri parlamentare poate fi declanșarea alegerilor anticipate, cum zic unii experţi?
Dionis Cenuşă: „Alegerile anticipate după 2018 nu sunt în avantajul PD deoarece ei investesc pentru acest moment. Democraţii au investit extrem de mult pentru a-şi extinde prezenţa în parlament. Înțelegem că nimic nu vine gratuit şi că s-au cheltuit bani pentru asta. Promovând legea anti-propagandă ei urmează să renunţe la venituri pe partea de publicitate legată de retransmiterea posturilor ruseşti. Cu siguranţă partenerii lor de până acum de la Moscova îşi vor revizui relaţiile contractuale şi Dodon ar putea obţine acces la Pervîi Canal.
Deci, democraţii au făcut mai mulţi paşi prin care, pe de o parte, şi-au favorizat electoratul şi îl extind în continuare, dar pe de altă parte au pierdut anumite venituri, anumiţi bani. Sunt investiţii pe care ei vor să şi le întoarcă. Această recuperare a investiţiilor trebuie să aibă loc în 2018 şi trebuie să se măsoare în numărul de deputaţi şi în gradul de influențare a noii coaliţii de guvernare. va fi o coaliţie în orice caz. Socialiștii nu vor avea posibilitate să obţină vot majoritar, de aceea fie vom avea o coaliţie de centru stânga, fie una de centru dreapta.”
Europa Liberă: Care vi se pare mai posibilă?
Dionis Cenuşă: „Mai posibilă e cea de dreapta având în vedere că democraţii vor acest lucru, iar în ultimul timp ei obţin tot ce îşi doresc, din păcate pentru democraţia moldovenească. Vom avea însă o presiune enormă asupra liderului opoziţiei pro-europene extraparlamentare Maia Sandu. Ea va fi presată de contextul public.
Democraţii vor încerca să o învinuiască pentru că nu acceptă o coaliţie cu forţele de dreapta pro-europene şi că ajută astfel socialiştii şi forţele pro-ruse. Totodată, Maia Sandu va avea şi presiunea internă. Dacă se formează un bloc cu Andrei Năstase, el nu va accepta acest lucru pentru că Năstase este unul din principalii opozanţi ai regimului lui Plahotniuc. Maia Sandu cât de moderată ar fi, iar ea în ultimul timp şi-a moderat considerabil mesajele, ea nu va putea face nici un fel de pas uşor în direcţia unei coaliţii cu democraţii.”
Europa Liberă: Deci, mai curând va fi o coaliţie a democraţilor cu socialiştii?
Dionis Cenuşă: „Va fi una a democraţilor cu altcineva.”
Europa Liberă: Deja rămâne să vedem în 2018 cu cine va fi. Alte provocări dincolo de cele electorale în 2018 care ar fi?
Dionis Cenuşă: „Pe partea politicii interne am avut desigur o relație destul de specială cu autonomia găgăuză. Deşi başcanul face parte din Guvern, başcanul a comunicat mai des şi a avut mai multe deplasări cu președintele Republicii Moldova. vorbim de o dualitate excepţională care până acum nu a existat, când o ramură a puterii executive care este președinția poartă un dialog mai eficient cu autonomia găgăuză decât o face același parlament sau guvern. Din acest punct de vedere am văzut probabil o demonopolizare a dialogului cu Comratul. Nu sunt sigur că acest lucru e întocmai favorabil pentru a păstra autonomia în procesele politice din Republica Moldova. Cu cât mai multă diviziune există şi dialoguri paralele, cu atât Comratul este mai departe de evenimentele importante din ţară şi se distanțează pentru că comunică cu două centre, în Chişinău sunt două voci.”
Europa Liberă: O provocare ar fi legată de relaţia cu autonomia găgăuză, cealaltă, probabil, va fi legată de regiunea transnistreană?
Dionis Cenuşă: „Discuţiile în jurul regiunii transnistrene s-au schimbat iarăși din aceeași perspectivă menţionată în raport cu Comratul. Pe lângă Biroul de reintegrare care e parte a guvernului noi am avut oficiul președintelui care în paralel purta negocieri cu Tiraspolul. De aceea şi am avut această competiţie între Krasnoselski şi Dodon. Pe lângă discuţiile neclare, confuze dintre centru şi regiunile care sunt oarecum eterogene în corpul Moldovei – autonomia găgăuză şi regiunea transnistreană – am avut şi această discuţie în spaţiul public despre valoarea unionismului, sustenabilitatea acestei mișcări şi când va avea loc unirea între Republica Moldova şi România. Acesta este un proiect geopolitic care urmează să fie discutat în următorii ani, dar nu cred că are vreun succes în 2018 când se dorește foarte mult declararea anului Unirii. Pe de altă parte, sunt anunţate mai multe evenimente organizate inclusiv de președinție dedicate anului lui Ştefan cel Mare, familiei şi valorilor tradiționale. Vom avea multe de discutat în 2018. Iar anul 2017 a fost cu siguranţă unul în care geopolitica a fost folosită la maxim în politica internă a ţării.”
