Ce arată primul raport anual al Comisiei Europene privind Mecanismul de Suspendare a Regimului de Vize cu privire la Republica Moldova? Cum trebuie înțelese constatările și recomandările pentru oficialii de la Chișinău pe care le conține acest raport? Și cât loc lasă acestea – așa aspre cum sunt -pentru preocuparea și îngrijorarea cetățenilor de a pierde eventual privilegiul de a călători fără vize? O convorbire pe această temă cu politologul Dionis Cenușă.
Europa Liberă: Publicat la sfârșitul anului trecut, primul raport anual al Comisiei Europene privind Mecanismul de Suspendare a Regimului de Vize este readus copios acum în prim-planul preocupărilor mass-media de la Chișinău. Se titrează deseori, poate prea facil, că RM riscă să piardă visa-free. Constatările și recomandările pe care le conține acest raport referitoare la Republica Moldova sunt întoarse pe față și pe dos și constituie un nou prilej de a reîmprospăta criticile la adresa guvernării. Pentru început, dle Cenușă, haideți să lămurim pe scurt ce este acest raport și ce conține în mod special referitor la RM...
Dionis Cenușă: „Acest raport de fapt este un document care este produs de Comisia Europeană ca un angajament din anul 2017 și de fapt Comisia Europeană este obligată să monitorizeze ce se întâmplă cu realizarea angajamentelor pe care și le-a asumat Republica Moldova și alte șapte țări din Balcanii de Vest și respectiv Parteneriatul Estic în dialogul cu Uniunea Europeană pe liberalizarea vizelor. Deci, după ce Comisia Europeană monitorizează aceasta este obligată să raporteze către Parlamentul European și către Consiliul UE, adică țările care fac parte din Uniunea Europeană.
Prin urmare acest raport este o noutate și este primul raport, vom vedea ce se va întâmpla, cum vor fi prezentate datele conform Europolului, conform datelor de la Eurostat, adică se compilează foarte multe date, sunt prezentate într-o formă sintetizată, astfel ca noi, ca reprezentanți ai societății civile, dar în primul rând guvernele naționale, să urmărească foarte atent care sunt preocupările părții europene și desigur să urmeze indicațiile, recomandările, pentru ca situația să se îmbunătățească, astfel încât în următorul raport, care va fi prezentat la sfârșitul anului 2018, lucrurile să arate mai bine, Comisia Europeană să fie satisfăcută, să aibă un grad de satisfacere mult mai înalt privind cum sunt implementate angajamentele Republicii Moldova în ceea ce privește regimul fără vize cu UE.”
Europa Liberă: Și ce observații conține acest raport și recomandări implicit, cu referire specială la Republica Moldova?
Dionis Cenușă: „Principala constatare pentru Republica Moldova dar și pentru celelalte șapte țări este că în linii mari criteriile pentru păstrarea regimului fără vize sunt respectate. Deci, nu există la moment nici un fel de risc major privind invocarea acestui mecanism de suspendare prin care țările care beneficiază de regimul fără vize cetățenii acestor țări sunt lipsiți de dreptul de a călători fără vize Schengen. Aceasta este principala constatare.
Dar dacă mergem în mai multe detalii, desigur constatăm și tendințe negative în ceea ce privește migrația ilegală, la fel numărul cazurilor moldovenilor cu pașapoarte biometrice care beneficiază de regimul fără vize aflați în UE și respectiv șederea lor peste termenul legal, după care observăm la fel creșterea numărului de aplicații a cetățenilor moldoveni pentru azil în țările UE și nu în ultimul rând desigur preocupările majore subliniate în mod special privind modul cum este combătută corupția și la fel spălarea banilor.
Ultimele două momente sunt extrem de importante inclusiv pentru că suntem în perioada în acre Comisia European evaluează modul în care implementăm condițiile tehnice pentru asistența macro-financiară, iar din cele 28 de condiții care sunt prevăzute pentru acordarea asistenței macro-financiare regăsim exact și preocupări legate de corupție și spălarea banilor. Deci, acest raport prezentat în decembrie 2017 ar putea fi destul de util pentru Comisie, inclusiv atunci când va evalua modul de implementare de către partea moldovenească a condiționalităților tehnice pentru asistența macro-financiară de o sută de milioane.”
Europa Liberă: În acest document Republica Moldova e analizată alături de țările din Balcanii de Vest, Georgia și Ucraina. Ne flatează sau nu această „vecinătate” pe hârtie, luând în considerație că Republica Moldova a avut considerabil mai mult timp decât alții pentru a-și face temele pentru acasă legate de angajamentele presupuse de beneficiul regimului fără vize?
Dionis Cenușă: „Da, aveți perfectă dreptate, Republica Moldova a primit în aprilie 2014 regimul fără vize, iar noi suntem în 2018, la momentul când Comisia a pregătit raportul noi eram la trei ani de implementare a documentului prin care R. Moldova și-a asumat o listă de angajamente.
Spre deosebire de Georgia și Ucraina noi a avut mult mai mult timp pentru aceeași combatere a corupției, fie că e vorba de corupție sistemică, fie că e vorba de corupție mare, dar și desigur spălarea banilor ca și crimă, în condițiile în care sistemul bancar a fost într-un fel devalizat de o sumă imensă de bani și prin urmare Republica Moldova nu a arătat suficiente progrese, din punctul meu de vedere.
Recomandările Comisie sunt extrem de concrete și țin de aceeași Autoritate Națională pentru Integritate, ține de legislația în ceea ce privește combaterea spălării banilor și nu în ultimul rând legislația privind biroul pentru recuperare a bunurilor fraudate. Deci, vorbim despre probleme majore care există nu doar de un an, ci vorbim despre probleme din 2014 încoace care încă nu au fost soluționate inclusiv în perioada când am avut o guvernare monocromatică. Adică, democrații au avut toate posibilitățile, au controlat instituțiile și au putut face aceste reforme fără impedimente din partea președintelui Dodon sau a opoziției sistemice sau non-sistemice, cu atât mai mult.”
Europa Liberă: Într-un interviu pentru Europa Liberă, Dmitris Avramopoulos a fost întrebat dacă cetățenii moldoveni și ucraineni ar trebui să fie îngrijorați că liberalizarea vizelor ar putea fi oprită pentru ei. Comisarul nu a răspuns, totuși, univoc și a preferat un răspuns mai nuanțat. „Cetățenii acestor țări – a spus domnia sa - ar trebui întrebați dacă doresc cu adevărat să apere aceste privilegii și acest drept. Depinde de ei”. UE nu vrea schimbări în acest sens, dar – a mai spus colorat demnitarul european – „pentru un tango e nevoie de doi”... De ce a simțit nevoia, totuși, comisarul Avramopoulos, să sugereze că moldovenii și ucrainenii sau poate oficialii acestor țări trag chiulul la tango?
Dionis Cenușă: „Iarăși, Comisia încearcă să se pronunțe cât mai neutru pentru a nu fi acuzată de aceeași imixtiune în afacerile interne ale unei țări, chiar dacă cu această țară are semnat un Acord de asociere chiar dacă ambele părți își asumă angajamente foarte clare în realizarea unor reforme. Ceea ce comisia și comisarul a încercat să nuanțeze este că e nevoie de guvernul național al Republicii Moldova pentru a implementa acțiunile și că anume Guvernul este cel responsabil și cetățenii ar trebui să fie vigilenți atunci când Guvernul bunăoară vine cu idei total contraproductive de a decriminaliza infracțiunile economice și prin asta a facilita noi cazuri de spălare de bani sau investigarea crimelor în sistemul bancar. Iarăși, aceste aspecte sunt printre rânduri menționate în raportul Comisiei Europene. În condițiile în care Guvernul insistă în continuare pe aceeași inițiativă de decriminalizare a infracțiunilor economice este evident că guvernarea ignoră sugestiile Comisei. De aceea și se pune accentul pe al doilea partener care este extrem de important pentru că Comisia nu poate realiza reformele pentru guvernarea de la Chișinău. Trebuie să o facă partidul de la guvernare, iar societatea civilă și cetățenii trebuie să monitorizeze și să facă presiuni adiționale asupra guvernanților.”
Europa Liberă: Al doilea raport urmează să fie publicat în 2018. În opinia Dvs., va reuși guvernarea să dea dovadă de angajamente serioase pentru a îndeplini obligațiile reieșind din scutirea de vize deja anul acesta?
Dionis Cenușă: „Guvernarea va trebui să facă acest lucru și asta va fi în primul rând forțat de condițiile tehnice, însăși principiul condiționalității pe care UE îl aplică atunci când oferă asistența financiară, mai ales că vorbim despre un an electoral, când cu siguranță democrații nu au nevoie de știri proaste despre relația lor cu UE pe care ei o pun practic în capul mesei atunci când ei vorbesc cu publicul, cu cetățenii.
Cu siguranță în 2018 vom avea un raport mai bun, dar iarăși depinde foarte mult cum cetățenii vor acționa, dacă ei vor pleca, vor încerca să plece legal în UE, dacă ei vor sta în afara limitei legale permise de către regimul fără vize. Deci, pe lângă guvernare și reformele pe care trebuie să le implementeze aceasta e nevoie și de o situație prielnică însăși în țară, astfel încât moldovenii să nu fie obligați de circumstanțe să părăsească Republica Moldova cu orice preț, inclusiv pe căi ilegale.”
