Prim-ministrul Pavel Filip și speakerul Andrian Candu au intervenit în situația legată de compania românească Dedeman care pare decisă să renunțe la planurile sale investiționale în Republica Moldova. Ambii demnitari au promis eforturi de rezolvare a problemei, sprijin politic și legal pentru potențialul nou investitor ca acesta să nu se lase păgubaș. O soluție? Un paliativ pentru problemele mediului moldovenesc de afaceri?
Punctul de vedere al economistului Dumitru Alaiba, coordonator de programe la Centrul pentru Politici și Reforme.
Europa Liberă: Așadar, „de ce-ai plecat, de ce-ai mai fi rămas...”, vorba poetului. După anunțul recent al celei mai mari companii românești din domeniul vânzării cu amănuntul a materialelor de construcție, Dedeman, de a renunța la planurile sale în Republica Moldova, premierul Pavel Filip și speakerul Andrian Candu au ieșit în avanscenă și au promis reluarea dialogului cu potențialul investitor. S-au promis soluții, sprijin politic și legal, astfel încât investitorul să nu renunțe la proiectul său. Cum vedeți Dvs. această situație în care, pentru a reuși în mediul de afaceri de aici, un investitor trebuie să se bucure - iată - de intervenții exprese la nivel cel mai înalt?
Dumitru Alaiba: „Este ceva simptomatic. Observăm cum vin mulţi, văd ce se întâmplă şi renunţă sau amână planurile de investiții. Discuţii care durează doi ani pentru o investiţie este totuşi prea mult. Compania a pierdut deja suficiente resurse în cercetarea pieţii, în tot felul de cheltuieli. Acești doi ani înseamnă bariere enorm de mari la intrarea pe piaţă.
Faptul că zilele acestea jumătate de Guvern probabil lucrează în stare de pre-infarct pentru a rezolva problemele unei singure companii nu este bine. Or până a se ajunge la această situaţie există mecanisme care trebuiau să funcţioneze. Este o investiţie relativ simplă, când persoană vine, decide să investească şi atunci când nu există probleme în mai puţin de doi ani deja funcţionează. De ce investitorii pleacă? De ce nu vin? Cred că din acelaşi motive din care foarte mulţi cetăţeni pleacă din ţară - din cauza corupţiei şi multor bariere. Aici poţi să activezi ca persoană, companie, atât timp cât nu ai de a face cu statul, fie că e vorba de autorităţi locale, fie de cele centrale.”
Europa Liberă: Mediul de afaceri ar trebui să funcţioneze de la sine, cum s-ar spune. N-ar fi fost straniu, totuși, dacă și premierul, și președintele legislativului ar fi urmărit impasibil, netulburați cum un investitor important face stânga împrejur la Chișinău din cauza unor – cum s-a spus – sabotori?
Dumitru Alaiba: „Nu am zis că nu ar fi trebuit să se implice. Este regretabil însă ca la un asemenea nivel trebuie să existe implicare pentru a rezolva o problemă individuală a unei companii. Există foarte multe instituţii, autorităţi care ar trebui să vadă asta drept sarcina lor pentru că ele există anume pentru a atrage investiţii. Implicarea la cel mai înalt nivel demonstrează de fapt că cei de jos nu au făcut nimic până acum.
Procesul nu a fost izolat doar în primărie. Implicarea trebuia să fie mult mai timpurie. Nu este prima dată când o autoritate de nivel înalt se implică în a promova direct afacerile unei companii, iar asta nu este nimic decât lobby. E necesar pentru că avem nevoie mare de investiţii. Chiar ieri discutam cu colegii şi din observaţiile noastre am constat că în ultimii 10 ani nu am avut o investiţie semnificativă în economia locală. Au fost câteva investiţii în zonele economice libere, dar care au avut un impact limitat pentru buget şi economie.”
Europa Liberă: Într-un scurt comentariu despre acest caz, aţi notat, între altele, ca „acel care este capabil să „rezolve problema” unei companii, este capabil să o creeze alteia”. Puteți să spuneți ce ați sugerat, de fapt?
Dumitru Alaiba: „Ce am avut în vedere este realitatea din Republica Moldova. Este clar că implicări la cel mai înalt nivel nu sunt conforme unui mecanism legal, instituţional direct. Există autorităţi care ar trebui să aibă grijă de asta. Atunci când se spune rezolvaţi problema acestei companii, fix aşa se poate spune - creați probleme altei companii. Nu există mecanisme, nu există legislaţie clară care să fie aplicată universal pentru toți. Dacă ar exista nu s-ar crea astfel de probleme şi situaţii.”
Europa Liberă: Revenind la ceea ce se cheamă cu eleganţă lobby. Preşedintele legislativului Candu a vorbit explicit despre existența, în cazul Dedeman, dar și Kaufland a unui lobby din partea mediului de afaceri local ca să țină departe concurența. Trebuie să înțelegem din cele spuse că una este retorica instituțiilor statului despre mediul prietenos de afaceri și cu totul alta este realitatea în care anumite grupări decid cine vine și cine nu pe această piață? Este o trăsătură specifică mediului de afaceri moldovenesc?
Dumitru Alaiba: „Aş putea presupune, dar nu cred că domnul spicher a oferit detalii sau dovezi. Trebuie să găseşti pe cel vinovat şi desigur nu ai să admiţi că problema este în stat, în sistem, în autorităţile statului. iată de ce se arată cu degetul la faptul că problema o creează cei prezenţi pe piaţă. Acest lucru nu este exclus, dar trebuie să căutăm responsabilitatea în noi înșine, întâi de toate. Ar trebui să existe statul care să stabilească reguli egale, să le implementeze calitativ astfel încât antreprenorii prezenţi să nu aibă asemenea metode de a se implica în a crea probleme altora. Când spui că este responsabilitatea antreprenorilor locali, îţi declini responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă.”
Europa Liberă: Există voci potrivit cărora și potențialul investitor ar fi oferit motive să fie tratat de o asemenea manieră, dorind, de fapt, mai mult niște privilegii. Dvs. ce credeţi?
Dumitru Alaiba: „Nu ştiu despre ce privilegii se vorbeşte în cazul dat. În general, Republica Moldova oferă puţine incentives (n.r. stimulente) pentru ca o investiţie mare să aibă loc în ţară. Statele occidentale oferă tot felul de beneficii – începând de la subvenţii pentru locuri de muncă create şi până la anumite pavilioane, loturi – pentru a stimula investitorii să vină, să creeze locuri de muncă şi să achite impozite. Este posibil că această companie Dedeman a încercat să discute în asemenea termeni. Nu este nimic ilegitim, dar depinde de sigur ce anume s-a solicitat. Nu este primul caz când se discută la activ cu un potențial investitor mare şi el întreabă ce i se oferă în schimbul investiţiei. Este posibil că aşa s-a întâmplat şi în acest caz. Totuşi, se invocă chestii generale fără a se oferi detalii concrete. Dacă am şti cu toţii ce anume a solicitat compania Dedeman, am putea spune dacă e prea mult sau este justificat. Nu este cazul să ne dăm cu presupusul.”
Europa Liberă: Cum autoritățile municipale, de exemplu, pot fi influențate de la înălțimea Executivului sau Legislativului, din perspectiva sprijinului politic, legal şi al soluţiilor pe care le promite şi premierul, şi speakerul?
Dumitru Alaiba: „Să vedem ce soluţii o să identifice şi cât de legal se va acţiona. Nu văd cum anume premierul poate da indicații către primărie să rezolve problema. Nu ştiu cât de justificat şi corect ar fi. Probabil în primărie s-au comis nişte abuzuri, dar să te implici la nivel de guvern pentru a influența primăria în anumite decizii nu văd cum ar fi posibil din punct de vedere legal.”
Europa Liberă: Cum ar fi firesc, normal să se desfășoare lucrurile în cazul ca Dedeman?
Dumitru Alaiba: „În acest caz, dar şi în cazul oricăror investiţii locale sau internaţionale nu apar astfel de probleme atunci când există condiţii egale pentru toţi antreprenorii, când este o informare calitativă pentru toţi, când paşii care trebuie trecuţi sunt clari şi transparenţi şi sunt aplicați absolut egal pentru toţi jucătorii prezenţi sau potențiali. Într-un studiu pe care urmează să-l publicăm arătăm că circa 30 la sută din investitori, e vorba de companii mici, au se confruntă cu aceeași problemă - nu au o informație suficientă la fiecare pas din operațiunea lor. Or când nu ai o informare calitativă la nivel de fiecare pas, detaliu, atunci există spaţiu pentru interpretare şi tratament preferențial”.
