Anevoioasa cale spre transparența modului în care sunt folosiți banii publici în sistemul de sănătate. Cât de îndreptățit mai este să existe loc pentru tot felul de secrete în această privință? Mai este justificat să se găsească atâtea pretexte de a limita accesul publicului la informațiile despre repartizarea și gestionarea Fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală? O convorbire la această temă – peste câteva minte – cu Ghenadie Țurcanu, coordonator de programe la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS).
Europa Liberă: Pentru a-și consolida demersul pentru transparentizarea modului în care se repartizează și se gestionează Fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală, Centrul PAS a solicitat o analiză juridică a legislației care asigură sau ar trebui să asigure gradul necesar de transparență al modului în care sunt cheltuiți banii în sănătate. De ce a fost necesară această analiză și ce ați scoate în evidență în primul rând din această analiză?
Ghenadie Ţurcanu: „Am considerat necesară această analiză juridică după ce am primit un răspuns evaziv de la Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) la solicitările noastre de a ne oferi copiile contractelor şi copiile deciziilor Consiliului de Administrație a Companiei. În acel răspuns era menţionat că toată informaţia, că toate documentele de interes public se regăsesc pe pagina web a CNAM.
Contractele şi deciziile Consiliului de Administraţie de fapt nu se regăsesc pe această pagină web. Prin urmare, noi am făcut un răspuns CNAM în care am menţionat că Compania nu a dat curs solicitării noastre şi că noi vom face o analiză a legislaţiei curente pentru a vedea dacă se încalcă legislaţia privind accesul la informaţii de interes public sau nu. Analiza a constat că în conformitate cu legislaţia curentă şi contractele, şi deciziile Consiliului de Administraţie sunt informaţii de interes public.”
Europa Liberă: Să înțelegem – și din această analiză – că legislația deja ar fi trebuit să asigure destulă lumină în privința banilor gestionați de CNAM? Sau totuși mai este nevoie de ceva, de prevederi suplimentare?
Ghenadie Ţurcanu: „Analiza a demonstrat că, conform legislației existente, autorităţile publice trebuiau să asigure transparentizarea banilor prin publicarea rapoartelor financiare, precum şi instituţiile medicale care sunt contractate de CNAM atât cele publice, cât şi cele private. Analiza a demonstrat că banii care se acumulează în fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală se supun legii privind finanţele publice şi aceştia sunt bani publici.”
Europa Liberă: Totuşi, Parlamentul a votat recent în a două lectură un proiect de lege care va obliga atât CNAM, cât și instituțiile medicale să facă publice contractele referitoare la gestionarea fondurilor cu pricina. A fost nevoie, iată, de o lege specială ca să se asigure așa ceva, în condițiile în care există și alte acte care parcă ar fi trebuit să facă din această publicare ceva firesc. Ce ar urma să schimbe legea respectivă? Cât de mult trebuie concretizate obligaţiile pentru diferite instituţii să execute ceea ce este deja prevăzut în spiritul unor legi şi chiar litera lor?
Ghenadie Ţurcanu: „Această lege care a fost aprobată săptămâna trecută vine cu unele constatări focusate anume pe banii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală şi obligă atât CNAM, cât şi toate instituţiile medicale, publice şi private, să publice pe pagina web anumite informaţii ce ţin de numărul contractului, suma acestuia, serviciile care sunt contractate de CNAM, modul cum se virează banii în cadrul contractului. Sperăm că această modificare a legislaţiei va impune autorităţile şi instituţiile medicale să se conformeze noii legi.”
Europa Liberă: Cu toată transparența, nu orice om are capacitatea sau pregătirea necesară de a citi și analiza fel de fel de rapoarte financiare, astfel încât să înțeleagă simplu cum stau lucrurile și ce așteptări îndreptățite poate avea. În această privință cum ar fi bine să se procedeze?
Ghenadie Ţurcanu: „De fapt este foarte simplu. Rapoartele financiare au anumite componente. Sunt anumite detalii care probabil nu toţi le-ar înţelege, dar una este cert – suma totală a contractului cu instituţia medicală dacă este publică şi sunt specificate şi serviciile care sunt procurate şi sumele pentru aceste servicii este foarte simplu şi accesibil pentru fiecare. Oricine poate intra pe pagina web pentru a consulta aceste informaţii şi pentru a vedea ce surse au fost contractate, de exemplu, pentru instituţia medicală dintr-un sat sau pentru un spital raional sau municipal etc. De asemenea, se pot vedea câte surse sunt alocate pentru o anumită instituţie privată contractată de CNAM pentru a presta anumite servicii.”
Europa Liberă: Când vorbim de instituții medico-sanitare, există diferențe între cele publice și private din punctul de vedere al asigurării transparenței pentru gestionarea fondurilor respective?
Ghenadie Ţurcanu: „Nu. Analiza cadrului juridic realizată de noi a demonstrat că atât instituţiile publice, cât şi cele private trebuie să se supună aceluiași cadru legislativ. Odată ce ai acces la finanţele publice, trebuie să te conformezi legii şi să asiguri transparenţa anume părţii finanţelor publice pe care o administrezi. În ce priveşte finanţele private în cadrul instituţiilor medico-sanitare private acestea sunt o altă chestiune şi ele nu se subordonează acestei legi.”
Europa Liberă: În condițiile în care – dată fiind lipsa de transparență de până acum – se poate lesne presupune că s-au făcut repartizări de bani nejustificate, poate eventual la unele instituții private, lumea se poate aștepta la dosare penale? Cine ar trebui să stea cu ochii pe modul în care, în trecut, s-au repartizat și folosit banii?
Ghenadie Ţurcanu: „Noua lege adoptată recent nu are efect retroactiv. Instituțiile medicale, autorităţile trebuie să se conformeze acestei legi odată ce ea va fi publicată în Monitorul Oficial. Vreau să vă spun însă că orice persoană, orice instituţie care vrea să examineze cum au fost distribuite anterior sumele din fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală ar putea face această solicitare în baza legislaţiei care a existat până la recentele modificări. Autorităţile sunt obligate să prezinte această informație.”
Europa Liberă: Şi dacă nu fac faţă obligaţiei?
Ghenadie Ţurcanu: „Dacă nu fac faţă, atunci se poate adresa într-un proces judiciar. Această analiză juridică realizată de noi poate fi utilizată de oricine, nu doar în domeniul sănătăţii, dar în raport cu orice autoritate publică sau instituţie care administrează finanţe publice pentru adresare în judecată. Analiza conține toate argumentele pe fiecare buchii a întregului cadrul legislativ legat de asigurarea transparenţei finanţelor publice.”
Europa Liberă: A fost surprinzător să citim la un moment dat cum o distinsă doamnă deputată, fiind și membru al Consiliului de Administrație al CNAM nu a avut, nici ea, acces la unele informații. În general, există responsabilitate legală a cuiva de a asigura un minimum de transparență în instituții ca CNAM, pentru că asemenea descoperiri, dacă este adevărat ce spune doamna deputat, te duc cu gândul foarte departe?
Ghenadie Ţurcanu: „De fapt, mai multe persoane, inclusiv şi eu primeam răspunsuri de la decidenți că contractele CNAM sunt secret comercial, ceea ce nu este corect. este în afara legii. Analiza juridică a demonstrat că contractul CNAM cu o instituţie medicală este un act administrativ şi el se încadrează şi în legea privind transparenţa decizională. Asta înseamnă că trebuie să oferi nu doar datele din contract sau contractul la solicitare în conformitate cu legea privind accesul la informații, dar şi faptul că aceste contracte urmează a fi publicate înainte de a fi semnate pentru dezbateri publice ca persoanele, pacienții, organizațiile care reprezintă interesele pacienților sau cele care reprezintă interesele lucrătorilor medicali să vină cu propuneri la aceste contracte şi apoi acestea urmează să fie semnate şi iarăși publicate ca documente finale în conformitate cu toate prevederile ale legii privind transparența procesului decizional.”
