Mai rămâne loc pentru vreun compromis pe care guvernarea PDM să-l facă în privința aplicării sistemului electoral mixt? Ce va însemna această eventuală cedare? Și cum se pot explica recomandările tot mai vizibile adresate liderului democraților de a face un „pas înapoi” în privința sistemului electoral, recomandări ce par să vină din chiar anturajul mediatic al PDM?
O convorbire pe această temă cu jurnalistul, scriitorul și analistul politic Igor Volnițchi.
Europa Liberă: Așadar, la nicio lună de la adoptarea sistemului electoral mixt, dinspre guvernarea democrată, dinspre anturajul acesteia, din partea unor insideri chiar am putea spune, adică oameni din interior, se fac auzite recomandări, sugestii, sfaturi adresate PDM, lui Vladimir Plahotniuc să facă un pas înapoi în chestiunea sistemului electoral. De ce credeți că tocmai acum se fac aceste semnale, aceste recomandări sau aceste autoinvitații la cedări?
Igor Volnițchi: „Din start era stranie această cedare pe care o făcuseră democrații în favoarea socialiștilor atunci când s-a adoptat legea privind sistemul electoral mixt. Pentru că era clar că organizarea alegerilor în circumscripțiile uninominale într-un singur tur avantajează evident socialiștii. Practic se pune la dispoziția socialiștilor un imens spațiu de manevre și o posibilitate reală de a obține mai mult din jumătate din numărul de mandate puse la bătaie în circumscripțiile uninominale.”
Europa Liberă: Dvs. vă referiți la faptul că compromisul despre care se discută acum ar fi legiferarea turului doi, care nu ar putea exista acum în condiţiile legii adoptate de Parlament?
Igor Volnițchi: „Eu mă refer la faptul că logica lucrurilor spunea că democrații, și nu numai ei, ar fi trebuit să insiste ca alegerile în circumscripție uninominale să se desfășoare în două tururi încă la momentul adoptării legii privind sistemul electoral mixt. Și această cedare din partea democraților la acea etapă a fost o stranietate. Anume astfel a fost catalogată de mai mulți cunoscători ai fenomenului politic. Iată că acum această stranietate se pare că vine într-un fel să fie explicată, lămurită, inclusiv prin propunerile, invitațiile despre care ați amintit și Dvs. Asistăm de fapt la un joc care a fost pus la cale încă în momentul în care se vota Legea privind sistemul electoral mixt.
Un joc, putem spune, care are o bătaie lungă și cred că prin aceste invitații se pregătește terenul şi spațiul de manevră pentru toamna politică care, iată, bate la ușă. Eu cred că în zilele următoare vor urma şi alte opinii, alte invitații de acest gen, astfel încât către toamnă, când vor reveni deputații din vacanță, terenul să fie pregătit anume pentru o revizuire a ceea ce s-a postat pe finalul sesiunii de primăvară a Parlamentului și astfel încât alegerile să fie organizate în circumscripțiile uninominale în două tururi. Așa cum democrații într-un fel erau invitați să o facă încă în luna iulie de către cei ce cunosc fenomenul politic.
Dar aici este și alt aspect și eu am văzut acest gând fiind strecurat foarte abil printre argumente și anume că aceasta ar putea fi un prim pas spre refacerea relațiilor actualei guvernări cu Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Se mai spune acum că un eventual tur doi ar putea forța partidele pro-europene să se alieze în circumscripțiile uninominale pentru a sprijini un candidat pro-european, ceea ce ar diminua prăpastia ce desparte acum PDM de celelalte partide de opoziție. Credeți că există șanse pentru așa ceva?
Igor Volnițchi: „Cum ar putea avea loc această aliere la modul practic? Noi putem face unele concluzii în baza precedentelor alegeri prezidențiale. Parcă și atunci în turul doi s-au unit toate partidele declarate pro europene în susținerea candidatului unic pro european. În realitate știm de acele acuze, de acele argumente cu care au venit unele forțe de centru-dreapta pro-europene care au declarat că, spre exemplu, actuala guvernare oficial a susținut-o pe Maia Sandu, neoficial însă a făcut jocul lui Igor Dodon.
Garantează cineva că astfel nu pot derula lucrurile și în cazul următoarelor alegeri parlamentare în circumscripții? Pentru că e una ce declari și cu totul alta ceea ce se întâmplă în realitate. De aceea eu sunt foarte sceptic atunci când se vorbește despre faptul că, uite, în turul doi, dacă acesta va exista, în circumscripțiile uninominale partidele pro-europene, partidele declarate pro-europene se vor uni. Nu este chiar așa. Realitățile din Republica Moldova arată că, de fapt, scopurile pe care le au partidele sunt de cele mai multe ori puse mai presus decât scopurile pe care ar trebuie să le aibă o tabără politică.”
Europa Liberă: Vreți să spuneți că dacă și se va recurge la această modificare, atunci se va face doar pentru că anume Partidului Democrat nu i-ar fi convenabil un scrutin într-un tur în circumscripție?
Igor Volnițchi: „Eu cred că aici putem vorbi de două motive. În primul rând, spuneam mai sus, este o tentativă probabil de a reface relațiile cu Uniunea Europeană care au fost deteriorate simțitor anume ca urmare a adoptării acestei legi privind sistemul electoral mixt.
n doilea rând, să nu trecem cu vederea și acele afirmații care se aud tot mai frecvent că în toamnă ar urmă să înceapă un războiul politic pe bune, pentru că până acum se zice că ar fi fost regizat între președintele Igor Dodon și socialiștii pe de o parte și democrații lui Vlad Plahotniuc pe cealaltă parte. Și iată că această chestie cu sistemul electoral mixt, cu introducerea turul doi în circumscripție ar putea fi acel declanșator care să pună începutul războiul politic pe bune între aceste două mari tabere pe care le avem acum în politica Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar nu erau previzibile reacțiile, urmările deciziei luate așa, cu heirupism victorios, la 20 iulie 2017? Spuneți și Dvs. că au fost avertizări democraţii că se poate întâmpla ce se poate întâmpla. De ce atunci nu au reacționat liderii PDM la pericole previzibile?
Igor Volnițchi: „Dacă vorbim despre pericolele pentru actuala guvernare care pot surveni ca urmare a răcirii relațiilor cu Uniunea Europeană, eu cred că ele nu au fost evaluate la justa valoare la acea etapă. Probabil s-a mizat pe faptul că, ca de obicei, se va juca cartea geopolitică, europenii vor vărsa o lacrimă și vor zice ce trebuie să facem în situația asta, alegem răul cel mai mic, iar răul cel mai mic este cei care reprezintă actuala putere de la Chișinău. Însă s-a văzut că imediat după adoptarea sistemului mixt reacția Bruxelles-lui, în special a popularilor europeni, cei care reprezintă puterea reală de decizie în Uniunea Europeană, a fost foarte și foarte dură. S-a vorbit și despre sistarea finanțării Uniunii Europene pentru Republica Moldova, s-a vorbit și despre posibila revizuirea a Acordului de asociere.
Europenii nu au spus, dar au răsunat unele voci care ziceau că sunt posibile și unele decizii, unele recomandări ce ar viza regimul liberalizat de vize. Și iată că toate aceste au creat un tablou mult mai clar, mult mai amplu pentru actuala guvernare, care a înțeles că de data această cartea geopolitică nu va merge, că trebuie și alte măsuri. Alte măsuri eu presupun că putem spune că au avut loc. Probabil prin ele undeva s-a mizat că vor înduioșa Uniunea Europeană, o vor face să privească cu alți ochi spre guvernarea de la Chișinău. Și aici mă refer la acele acțiuni, la acele evenimente care au vizat problema transnistreană, la acelea evenimente care au vizat relațiile moldo-ruse și care au purtat un vădit caracter de ostilitate și putem spune care nu au mai fost până în prezent în relațiile între Chișinău și Tiraspol, în relațiile între Chișinău și Moscova. Dar iarăși se pare că Bruxelles-ul nu s-a lăsat înduioșat de aceste acțiuni și nu le-a trecut în contul cărții geopolitice. Şi guvernarea a înțeles că trebuie și alte măsuri. Iar o măsură în acest sens ar fi și modificarea legii privind sistemul electoral mixt prin introducerea acestui tur doi care se dorește probabil să fie un semnal pentru cei din Uniunea Europeană că, uite, actuala guvernare a început acțiuni concrete în vederea diminuării riscului rusesc pentru viitoarele alegeri parlamentare.”
Europa Liberă: De ce, de exemplu, nu votul preferențial, singurul care ar fi însemnând un pas real în întâmpinarea opoziției care a propus acest lucru? De ce turul doi numai și nu schimbarea în general?
Igor Volnițchi: „Și pentru mine a fost un lucru straniu că votul preferințial care într-adevăr era o alternativă bună enunțata de către opoziție nici măcar nu a fost discutat în momentul în care în Parlament au avut loc dezbateri pe marginea proiectul de lege de modificarea codului electoral în lectura a doua. Mai mult decât atât, despre el nici nu s-a menționat măcar.
Acum, la această etapă, este puțin cam întârziată chestia cu votul preferințial, pentru că e o chestiune pe care cei ce sunt specializați în tehnica legislativă o numesc „ce ține de concept”. Adică, în lectura întâi fiecare proiect de lege este votat mai mult sub formă de concept și abia în lectura a doua, iar dacă e cazul și în lectura a treia, se lucrează cu detaliile. În momentul în care avem deja o lege adoptată și ea are un anumit concept și acest concept ține de introducerea sistemului electoral mixt e cam dificil, cel puțin din punct de vedere legislativ, să se revină la preferențial. Cu atât mai mult că s-a văzut, repet, în timpul discuțiilor în lectura a doua, că nici nu se dorește să fie discutat.
Dacă e să admitem că se dorește cumva să se facă un pas real în întâmpinarea opoziției și să se adopte o chestiune cu adevărat bună pentru sistemul electoral, atunci trebuie să se meargă pe anularea sistemului electoral mixt și pe revenirea cât mai rapidă la votul preferențial. De ce zic mai rapid, pentru că intrăm în toamnă și deja peste un an vom avea alegeri parlamentare și practica internațională, standardele internaționale ne spun că cu un an înainte de alegeri nu se schimbă regulile jocului electoral.”
Europa Liberă: Dle Volnițchi, un ultimul aspect care am vrea să-l discutăm - se spune acum că un singur tur de scrutin ar favoriza filorușii, pro-putiniștii conduși de Igor Dodon și că acestora li se face astfel un cadou nemeritat. Dar v-ați putea aventura să prevedeți care va fi comportamentul socialiștilor dacă se introduce un tur al doilea de balotaj, un tur împotriva căruia optează socialiștii?
Igor Volnițchi: „Evident că socialiștii vor protesta și dacă revenim în trecutul nu atât de îndepărtat ne amintim că acest singur tur în circumscripțiile uninominale a fost una din cele patru condiții ale președintelui Igor Dodon asupra căreia au insistat ulterior și de către reprezentanții socialiștilor. Dar ce pot face ei? Va fi o situație similară ca și cu alegerea președintelui Timofti, atunci când socialiștii, este adevărat atunci având o prezență parlamentară de doar trei deputați, au insistat că uite au fost trași pe sfoară și ei își retrag votul, lor li s-a spus că nu există o asemenea procedură legislativă de retragere a votului.”
Europa Liberă: Dar pot să-și retragă proiectul zicând că noi l-am înaintat, noi îl retragem?
Igor Volnițchi: „Era acest risc înainte de votarea în lectura a doua. Atunci conform regulamentului Parlamentului, din câte îmi amintesc eu, există posibilitatea de a retrage un proiect de lege din discuții. Şi în acest caz democrații ar fi fost puși într-o situație foarte delicată. Pentru că neexistând acest proiect de alternativă, cum îl numeau ei, privind votul mixt, ei trebuiau fie să renunțe în genere la problema respectivă, fie să revină la ceea ce se votase în lectura întâi, am în vedere proiectul democraților privind votul uninominal și în lectura a doua să se meargă cu uninominalul.
La etapa în care legea a fost deja adoptată, ea nu mai poate fi retrasă, ea poate fi doar anulată. Adică, socialiștii pot înainta un alt proiect de lege privind anularea sistemului electoral mixt cu argumentul că, uite, au fost trași pe sfoară și nu li s-au îndeplinit condițiile și probabil dacă ar face acest lucru ar găsi susținere oarecare și în rândurile altor partide parlamentare. Nu știu dacă ar fi suficientă, dar cu siguranță s-ar găsi și alte partide care ar susține o asemenea inițiativă.”
