Membrii Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie în parteneriat cu Agenția ONU pentru drepturile și sănătatea reproductivă organizează azi audieri publice despre provocărilor demografice ale Republicii Moldova. Specialiștii notează că țările care au trecut printr-o scădere drastică a numărului populației au demonstrat cum pot utiliza schimbările demografice drept oportunitate pentru creșterea economică și dezvoltarea umană, investind în capitalul uman. Ce soluții sunt de aplicat în cazul Republicii Moldova și în ce măsură poate fi oprit declinul demografic, la acestea și alte întrebări vom căuta răspuns de la Natalia Plugaru, reprezentantă-adjunctă a Agenției ONU pentru drepturile și sănătatea reproductivă.
Natalia Plugaru: „Tabloul demografic, așa cum l-ați menționat, al Republicii Moldova este unul destul de complex și ca să punctez poate doar câteva aspecte, cele mai importante. În primul rând, avem un nivel scăzut al fertilității, însă este un fenomen pe care îl remarcăm și în alte țări din Europa, cum ar fi Portugalia, Italia, Spania, Grecia. Un al doilea aspect este speranța de viață mică a oamenilor, ceea ce înseamnă că oamenii trăiesc mai puțin în Moldova decât în alte țări și această speranță de viață este mai mică în special în rândul bărbaților, care trăiesc în medie cu opt ani mai puțin decât femeile.
Un fenomen pe care îl remarcăm deja cu toții este îmbătrânirea populației, ceea ce înseamnă că o proporție tot mai mare din structura populației o reprezintă vârstnicii. Ca să vă dau o cifră – la momentul de față aproximativ 17% din populația țării sunt persoane care au vârsta de 60 și mai mulți ani. Și nu în ultimul rând, evident, fenomenul migrației. Un fenomen care în special afectează forța de muncă și tinerii din Republica Moldova. Și vreau să remarc că Moldova nu este singura țară care trece prin această situație demografică.”
Europa Liberă: Dar fiind evidente aceste probleme, la nivel local există o înțelegere clară despre măsuri social-economice, politici care trebuie aplicate pentru a redresa situația, cel puțin, treptat?
Natalia Plugaru: „Da, într-adevăr, acțiunile și măsurile de politici, în primul rând, trebuie îndreptate spre calitatea vieții oamenilor și nu spre numărul acestora. În primul rând, trebuie să vedem cum putem să utilizăm și să investim în populație sau în potențialul demografic de care dispunem acum. Chiar dacă am menționat unele provocări demografice, trebuie să spun că Moldova la momentul de față are un avantaj destul de mare din perspectiva demografică, pentru că mai mult de jumătate din populația țării este în vârsta aptă de muncă, ceea ce înseamnă că ei pot contribui la dezvoltarea economică a țării. Acest fenomen se numește dividend demographic și este o situație și o oportunitate care nu va dura foarte mult în Moldova, deci este necesar să vedem cum putem învesti astăzi prioritar în special în tineri, în educație, în sănătatea lor și în angajarea în câmpul muncii.”
Europa Liberă: Doamna Plugaru, dacă e să ne uităm la familiile tinere și la decizia lor de a avea copii, de exemplu, condițiile de astăzi sunt mai bune comparativ cu ceilalți ani pentru a-i determina să se gândească la acest lucru, pentru că problema demografică este atestată de mai mulți ani?
Natalia Plugaru: „Exact. Sunt unele progrese, însă este nevoie de reforme și mai mari în acest domeniu. Noi trebuie să pornim de la numărul de copii pe care cuplurile își doresc să-i aibă și să vedem ce-i motivează să facă acest lucru. Însă, din păcate, în Moldova încă nu s-a făcut un astfel de studiu în care să răspundă la această întrebare: Câți copii familiile își doresc să aibă?
Și dacă guvernul decide să investească în astfel de date, UNFPA este gata să vină cu o expertiză în acest domeniu. Trebuie să fie creat un mediu favorabil în care și bărbații, și femeile să-și poată realiza aceste drepturi productive și să aibă numărul de copii pe care și-l doresc și când își doresc. De foarte dese ori în multe țări în încercarea de a crește fertilitatea prin niște stimulente monetare la naștere se uită alte aspecte importante, cum ar fi: disponibilitatea creșelor pentru copii până la trei ani, care să ofere servicii de calitate și să fie finanțate din bugetul public, crearea concediului de îngrijire a copilului un pic mai redus ca perioadă, dar mai bine plătit, care ar ajuta femeile să revină mai rapid pe piața forței de muncă. Este cazul Estoniei, Suediei sau al altor țări.
Și nu în ultimul rând, oferirea accesului la metode de contracepție, astfel încât cuplurile să-și planifice să aibă numărul de copii pe care și-l doresc și la perioade pe care și le doresc. Ca să vă dau drept exemplu Franța, care nu este departe de noi, unde ratele de fertilitate sunt unele din cele mai mari din Europa. Echilibrul dintre muncă și familie – asta a fost prioritatea politicilor lor și multe alte țări care au reușit să găsească și să ofere echilibru dintre dorința cuplurilor de a avea copii, dar și de a lucra, de a fi capabili de a fi pe piața forței de muncă, acele țări au și rate de fertilitate mai ridicate.”
Europa Liberă: Dacă e să rămânem la lipsa creșelor, alocațiile mici pe care le-ați menționat și Dvs. și o arată și studiile naționale, ce acțiuni s-au întreprins în ultimii, adică există o mișcare în această direcție pentru a îmbunătăți situația?
Natalia Plugaru: „Cu siguranță, a început și reforma concediului de îngrijire a copiilor, sunt sigură că se iau măsuri și de a pune la dispoziție creșele pentru copii, chiar și discuțiile de astăzi din parlament, audierile parlamentare arată, sperăm noi, angajamentul autorităților de a prioritiza aceste aspecte și de a face reformele cât mai curând.”
Europa Liberă: Am văzut recent datele unui sondaj de opinie care arată că 25 la sută din cetățeni cred că mediul de trai în Republica Moldova este unul rău și mai degrabă i-ar determina să plece. Cât de îngrijorătoare vi se pare această cifră?
Natalia Plugaru: „Probabil, cifra despre care vorbiți este o cifră destul de ridicată și reflectă situația din țară și dorința oamenilor de a avea o viață mai bună, de aceea, cum ziceam, până la urmă, toate schimbările demografice pe care le-am discutat fenomenul emigrării are impactul cel mai mare asupra descreșterii populației. De aceea trebuie de creat oportunități, în primul rând, pe piața forței de muncă, cu salarii bine plătite, astfel încât oamenii să-și dorească să rămână în Republica Moldova și nu în ultimul rând, servicii de calitate atât în domeniul educației, cât și în domeniul sănătății. De fapt, lucruri esențiale pe care oamenii le caută în alte țări și probabil acesta este și motivul din care pleacă.”
Europa Liberă: Apropo de numărul populației. Actualmente, în diferite registre acesta este diferit. Există mecanisme prin care verificați cifrele furnizate de autorități sau le luați de bune, dacă pot să zic așa, pentru că există o diferență de 600 de mii de oameni între Recensământul din 2014 și numărul populației afișat pe pagina Biroului Național de Statistică, de exemplu?
Natalia Plugaru: „Exact. După cum știți a fost și Recensământul efectuat în 2014 care aduce cifre noi cu referire la numărul populației. În acest an, guvernul a solicitat expertiza UNFPA, dar și a Agenției Elvețiene de Dezvoltare și Cooperare pentru a revizui numărul oficial al populației și pentru a estima fluxul real migrațional. Ca rezultat al acestui proces, undeva în toamna acestui an va fi recalculat nu doar numărul populației cu reședința în Republica Moldova, adică persoanele care trăiesc pentru o perioadă mai mare de 12 luni, dar și diferiți indicatori principali de statistică demografică, indicatori macroeconomici, cei din domeniul sănătății, educației și pieței forței de muncă și toți acești indicatori vor fi reflectați deja și în toate registrele.
În ceea ce ține de disponibilitatea datelor din diverse registre, într-adevăr, experiența altor țări arată că ar trebui să existe un singur registru statistic al populației, care să includă toate sursele de date administrative și, având un astfel de registru, bineînțeles că va fi mai ușor pentru autorități de a înțelege care este numărul real al populației pentru a-și planifica politicile publice.”
Europa Liberă: Dacă ritmul de scădere al numărului populației se menține și în continuare unul ridicat, ce riscuri credeți că ar trebui să ia în calcul autoritățile?
Natalia Plugaru: „Sunt mai multe asociații cu diferite fenomene demografice. Să zicem, îmbătrânirea populației va duce la creșterea cheltuielilor în sistemul public de sănătate, dar și cel de protecție socială; migrarea ar putea influența și o creștere a nivelului vulnerabilității în rândul vârstnicilor care vor rămâne singuratici, fără familii și atunci evident că serviciile sociale și cele publice trebuie să fie adaptate spre o societate care îmbătrânește, dar, după cum spuneam mai sus, statul trebuie să se axeze acum pe investiții în oamenii care sunt în țară, în special în sănătatea, în educația lor, în locuri de muncă bine plătite, ca să ne asigurăm că oamenii rămân în țară. Deși ei au, bineînțeles, tot dreptul să decidă unde să trăiască, dar dacă se oferă condiții mai bune de trai aici, ar putea fi opțiunea de a rămâne și în țară.”
