Doar 16 la sută din cetățenii Republicii Moldova ar avea încredere acum în justiție, iar 2/3 dintre ei sunt siguri că sectorul judecătoresc este corupt, cum arată un sondaj de opinie realizat de o companie privată, la comanda Consiliului Superior al Magistraturii. Cum se explică această situație care aruncă în ridicol încercările de redresare a justiției? Tema convorbirii de astăzi cu Pavel Postică, director de programe la Asociația Promo-Lex.
Europa Liberă: Miercuri a fost publicat un sondaj proaspăt la comanda Consiliului Superior al Magistraturii, în care autorii au încercat, între altele, să afle cât de multă încredere are populația în justiție. Iată doar câteva cifre: 75 de procente din cei chestionați consideră că în sistemul judecătoresc există multă corupție, iar judecătorii se bucură de încrederea doar a unuia din cinci moldoveni. Ca reprezentant al unei organizații care a monitorizat constant ședințe de judecată, procese etc., cum considerați că trebuie văzute, explicate aceste cifre, acest mod de a vedea lucrurile?
Pavel Postică: „În primul rând aș vrea să remarc faptul că este făcut în premieră un astfel de sondaj care în mare parte acoperă două categorii importante de populație: populația la general și justițiabilii, adică persoane care se ciocnesc direct cu actul de justiție. Asta este partea cea mai importantă, din punctul meu de vedere.
Al doilea aspect important care trebuie subliniat este anume faptul că un astfel de sondaj, cu atâtea întrebări calitative și cantitative despre actul de justiție, practic, este o premieră și eu chiar pe această cale aș vrea să zic că CSM merită toate laudele pentru că a încercat și a făcut acest sondaj și mai mult ca atât l-a făcut public, chiar dacă e destul de critic, sunt niște rezultate din punctul meu de vedere ieșite din comun, mult peste așteptările mele în sensul negativ, pentru că, după cum ați menționat și Dvs, am făcut și noi monitorizarea unor ședințe de judecată aleatoriu.
Ultima dată am făcut acest exercițiu în 2014, acum patru ani, și de atunci lucrurile se pare că s-au degradat mult, or dacă atunci justițiabilii spuneau în mare parte, în proporție de 60-70% ziceau că lucrurile sunt în mare parte ok, judecătorii sunt în mare parte imparțiali, procurorii sunt în mare parte profesioniști, cel mai mic nivel de încredere și profesionalism, să zicem așa, era din partea avocaților, în jur de 40%, și toate aceste cifre la justițiabili erau de circa trei-patru ori mai mari ca la sondajele naționale. Adică, atunci încrederea în justiție fiind de 10-15%, încrederea justițiabililor fiind de patru ori mai mare. Acum vedem că diferențele nu sunt semnificative, sunt de 2-3-5 maxim zece procente între populație la general și persoanele care s-au ciocnit cu acte de justiție și din punctul meu personal de vedere asta este foarte grav.”
Europa Liberă: Ce reflectă datele sondajului? Mă refer la tendințele vizibile, după ce s-a făcut destulă retorică despre reformarea domeniului...
Pavel Postică: „Eu cred că este complicat să vorbim despre tendințe acum pentru că ziceam că este un prim sondaj de acest tip. Respectiv, noi avem acum anumite măsurări pe care eu sper cu tot dinadinsul CSM să îl repete și la anul viitor și poate să fie un sondaj regulat, făcut din an în an. Atunci vom putea vorbi de anumite tendințe.
Acum, cu siguranță putem vorbi despre niște lucruri foarte grave care dor. În primul rând, într-adevăr încrederea populației în instituții și în specialități, în profesii, este destul de joasă, practic doar unul din patru, unul din cinci moldoveni, au încredere pe
Doar 20% din justițiabili care s-au ciocnit cu actul de justiție cred că legile sunt bune. Dacă să vorbim e egalitate în fața legii, atunci situația este mult mai gravă...
profesiile care sunt conexe actului de justiție, vorbim de Poliție, Procuratură, de judecători, avocați etc. un alt aspect foarte important din punctul meu de vedere este că cetățenii, nici populația la general, dar cu atât mai mult cetățenii care se ciocnesc cu actul de justiție, nu cred că noi avem niște legi bune în Republica Moldova, ceea ce arată calitatea activității parlamentului.
Doar 20% din justițiabili care s-au ciocnit cu actul de justiție cred că legile sunt bune. Dacă să vorbim e egalitate în fața legii, atunci situația este mult mai gravă și mult mai îngrijorătoare, pentru că nu au încredere cetățenii în actul de justiție. Ei zic că un om nevinovat poate fi condamnat în mare parte.”
Europa Liberă: „Sistemul judiciar din RM este unul sovietic”, „sistemul judiciar e predispus să pedepsească omul…”, „dreptate au doar cei care au bani”, acestea sunt doar câteva dintre opiniile enunțate de persoanele care au fost chestionate. În același timp, autoritățile centrale insistă pe succese în eradicarea corupției sistemice și depun eforturi să înfăptuiască reforme, sub presiunea nevoii de a accesa fonduri europene. E vorba de populism sau schimbările profunde iau timp și cetățenii ar trebui să mai aștepte?
Pavel Postică: „Eu înțeleg că, într-adevăr, lucrurile sunt undeva la mijloc, dintr-un punct de vedere, și într-adevăr și cetățenii ar trebui să conștientizeze că orice lege, cât de bună nu ar fi ea, trebuie să fie pusă în aplicare. Numai că aici avem partea cea mai grea, pentru că anume la aplicarea legilor bune suntem restanțieri majori și lucrurile sunt vizibile, pentru că iarăși putem să cităm din acest raport, din aceste interviuri care au fost făcute, foarte clar lumea zice că legile în Moldova sunt făcute pentru persoanele care le evită, legile nu funcționează, s-a furat miliardul de la noi din bănci și nu s-a întors nici un leu, nicidecum nu pot fi găsiți cei vinovați. Asta este impresia generală a oamenilor.”
Europa Liberă: Autorii acestei cercetări au chestionat moldoveni care au interacționat cu legea, dar și pe cei care n-au avut niciodată de-a face cu instanțele de judecată. În ce măsură opiniile enunțate pot fi și un rezultat al unor simple neînțelegeri a felului în care funcționează justiția?
Pavel Postică: „Nu cred, pentru că întrebările din punctul meu de vedere sunt destul de clare și explicite.”
Europa Liberă: Deci metodologia era corectă.
Pavel Postică: „Mie mi se pare că da. Anume asta vreau să subliniez – nu există diferențe majore. Dacă anterior noi puteam să zicem că există diferențe majore între populația la general care poate să-și facă închipuire despre justiție din ceea ce vede la televizor sau ce citește din ziare și ce ascultă la radio, adică sunt cumva manipulați, influențați de știri și într-adevăr situația justiției e bună, dar acum vedem că nu este așa. Pe alocuri, este mai gravă situația din punctul de vedere al celor care au interacționat cu actul de justiție. Noi suntem în situația în care fiecare a patra persoană care s-a ciocnit cu actul de justiție a zis că i s-a cerut mită, i s-a pretins mită.”
Europa Liberă: Sondajul a fost realizat la inițiativa Consiliului Superior al Magistraturii, instituția cu o responsabilitate deosebită „în vederea organizării, funcționării şi asigurării independenței sistemului judecătoresc în Republica Moldova”, după cum e scris în misiune. Privind în această oglindă a opiniei publice, ce credeți că ar urma să înțeleagă și să facă CSM?
Pavel Postică: „Eu cred că CSM, cel puțin, pe anumite aspecte pur tehnice, pentru că sondajul conține mai multe aspecte pur tehnice, care nu depind de CSM, spre exemplu cu calitatea legilor CSM nu poate face nimic, este prerogativa Parlamentului, însă sunt situații în care depinde de CSM, depinde de insistența CSM-ului și poate să facă anumite, hai să zicem așa, lucruri care să îmbunătățească situația.
Spre exemplu, înregistrarea audio. Cetățenii care participă la actul de justiție, foarte mulți din ei, nu știu că se înregistrează audio fiecare ședință de judecată și că pot obține un CD cu înregistrarea audio, lucru care poate CSM-ul să facă o circulară, nu știu, la ședințele pe care le organizează anual a judecătorilor să insiste ca ei să prezinte mai detaliat, mai clar, mai explicit drepturile și obligațiile participanților la proces, acum că uite se înregistrează. Deci aici doar un exemplu dau în care CSM-ul poate cumva să influențeze lucrurile.”
Europa Liberă: Miercuri, în Parlamentul European, s-au discutat modificări la legile justiției din România, dezbateri cauzate de ce ceea ce deputații europeni consideră că sunt niște „amenințări la adresa statului de drept”. Ce învățăminte ar fi de tras din cele ce se întâmplă peste Prut?
Pavel Postică: „Cred că cele mai importante învățăminte care pot fi, din punctul meu de vedere, sunt două. În primul rând că și partenerii internaționali sunt foarte atenți în ceea ce se întâmplă în republica Moldova în vederea justiției și vedem pe această cale că inițiativa CSM-ului avea suport din partea partenerilor internaționali, […] prin intermediul proiectelor implementate în Republica Moldova. Deci deschidere este din partea partenerilor internaționali, ei sunt atenți. Dar, pe de altă parte, noi trebuie să fim conștienți că această nemulțumire a populației este foarte periculoasă și vedem ce se întâmplă în România, cum cetățenii simpli, în special sau poate în mare parte cei care nu s-au ciocnit niciodată cu actul de justiție, ies în stradă, să-și exprime opinia referitoare la anumite modificări legislative care nu trebuie făcute și se declară împotriva acelor situații urâte atunci când politicul direct vrea să creeze niște facilități pentru sine.”
