Unul din zece plătitori de taxe a direcționat anul trecut 2% din impozitul pe venit către o organizație non-guvernamentală. În 2017, circa 20 de mii de contribuabili au făcut uz de acest mecanism și au vărsat aproape trei milioane de lei în conturile a 600 de organizații neguvernamentale care s-au înregistrat la Ministerul Justiției. Și-a atins ținta legea celor 2%? Un interviu pe această temă, realizat în ajun, cu directoarea de programe pentru societatea civilă Sorina Macrinici, de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova.
Sorina Macrinici: „Atunci când vorbim despre legea 2% ar fi bine să vedem nu doar aspectul financiar ca beneficiu, dar și alte beneficii pentru societatea civilă. Cum ar fi o comunicare mai bună cu societatea, o vizibilitate mai mare și mai sporită a ONG-urilor. Cred că este devreme să spunem că și-a atins scopul această lege, atât din punct de vedere al beneficiilor financiare, cât și a vizibilității ONG-urilor în general, dar este și foarte devreme. Nu putem să cerem ca această lege să fie implementată în totalitatea ei în doi ani de zile.”
Europa Liberă: Dar nici ONG-urile nu s-au prea grăbit să profite. Am impresia că a fost reacție mai anemică din partea lor sau o inerție oarecare.
Sorina Macrinici: „Dacă ne uităm la experiența altor state noi vedem că acolo s-au făcut instruiri ale ONG-urilor timp de cel puțin zece ani ca să le dea, să îi învețe, să le ofere instrumente ca să aplice această lege. Prin urmare, nu aș blama acum societatea civilă…”
Europa Liberă: Nici pe departe gândul de noi!
Sorina Macrinici: „Se află într-o stare destul de complicată acum. Ar trebui să se învețe pe cont propriu, cum să facă o campanie de informare, să înțeleagă ce înseamnă acest mecanism, pentru că nu toate ONG-urile îl cunosc și este un mecanism destul de complex. Prin urmare aici e nevoie de multe acțiuni de informare inclusiv din partea autorităților statului.”
Europa Liberă: Exista analize care sa arate niște tendințe privind popularitatea unor ONG-uri anume?
Sorina Macrinici: „Știu că a fost făcută o cercetare despre care ar fi percepția sau tendințele persoanelor de a direcționa.”
Europa Liberă: E adevărat că Biserica a luat cei mai mulți bani?
Sorina Macrinici: „Nu, nu este adevărat. De fapt, cei mai mulți bani i-a luat un ONG care se numește Asociația Veteranilor, creat de fapt de foști membri ai Ministerului Afacerilor Interne și cam jumătate la sută, cam 50% din toată suma a fost luată de acel ONG.”
Europa Liberă: Deci cei mai informați s-au dovedit a fi acești foști ofițeri.
Sorina Macrinici: „Da, sau angajații Ministerului Afacerilor Interne, ceea ce a fost o surpriză pentru noi, pentru că în toate țările în care există acest mecanism și Biserica poate beneficia, în primii ani Biserica e cea mai preferată de persoane. La noi însă a fost diferit, ceea ce este un lucru interesant. Ar trebui ONG-urile să se învețe, să întrebe, să vadă cum a fost făcută campania de către acel ONG și să preia această practică bună.”
Europa Liberă: Dar care e cea mai eficientă metodă de a se face vizibil și atractiv?
Sorina Macrinici: „Sunt diferite metode. Există un public cald, un public rece. Există diferite modalități de a vorbi cu un public care deja te cunoaște și atunci nu este nevoie de foarte multă informație. Iar atunci când vorbești cu un public care nu te cunoaște, care este un public rece, trebuie de explicat detaliat cu ce se ocupă organizația, ce face, care este scopul acestui fundraising, ce se va face cu sursele, cum le vor raporta. Trebuie să se câștige încrederea populației, pentru că oamenii nu prea au încredere în ONG-uri din păcate.”
Europa Liberă: Diferă foarte mult de metodele aplicate de partide, mai ales în an electoral?
Sorina Macrinici: „Probabil că aici va fi mai multă responsabilitate din partea ONG-urilor. Se prevede un mecanism foarte complex de publicare a rapoartelor, cum s-au utilizat banii, de publicare a acestor rapoarte. Prin urmare, chiar putem să fim siguri în acest caz că va fi o răspundere a ONG-urilor în urma promisiunilor lor. În deosebire de partide.”
Europa Liberă: Oricât s-ar strădui ONG-urile să devina atractive pentru plătitorii de impozite, cele 2 procente din impozitul pe venit nu rezolva mare lucru, sumele adunate pot fi considerate bani de înghețată, dacă putem spune așa, comparativ cu nevoile sectorului asociativ din Republica Moldova. Mai este și anevoios să explici cetățeanului de rând mecanismele donațiilor. Cum să procedeze ONG-urile ca să supraviețuiască?
Sorina Macrinici: „Absolut de acord. S-a făcut o cercetare, în cinci state din Europa Centrală și de Sud-est în care s-au calculat toate sumele și toate datele, sumele provenite din acest mecanism, în toate aceste cinci țări pe parcursul mai multor ani de zile a fost 2% din bugetul lor. Adică, o sumă destul de mică, care nu-ți asigură o stabilitate financiară sau o viabilitate financiară. Totuși, pentru organizațiile mici, locale, aceste sume uneori au fost cruciale. În același timp este important să se înțeleagă că acest mecanism în sine, luat separat, nu poate să asigure o stabilitate financiară a sectorului în general. Prin urmare, este nevoie de mult mai multe alte activități de acumulare a resurselor financiare. În lipsa resurselor financiare, ONG-urile cu greu își vor atinge scopurile și obiectivele.”
Europa Liberă: Doamna Macrinici, ONG-urile de fapt mereu erau privite chiorâș de autorități. Îmi amintesc la un congres al ONG-urilor încă, memorabilul vice-premier Cristea se întreba dacă nu sunt prea multe ONG-uri. De la o seamă de vreme, iarăși este reanimată atitudinea asta oarecum critică față de societatea civilă, pentru că vezi doamne, nu dă dovadă de patriotism, critică puterea care uite ține în mâini flamura pro-europeană și pentru asta ar trebuie să i se dea o indulgență sau ar trebuie tratată cu mai multă clemență. Apropourile astea ale politicienilor sau ale unor experți din galeria puterii, totuși, cariază cumva reputația ONG-urilor. Cum credeți Dvs, și-a făcut efectul această atitudine, mai ales atunci când vine vorba să mai dea oamenii și niște bani?
Sorina Macrinici: „Din păcate, astfel de declarații făcute de politicieni, făcute de oameni care fac politicile publice și care sunt în vizorul opiniei publice dăunează foarte mult nu doar imaginii ONG-urilor, dar și mediului în care acestea acționează. Și noi, ca și organizație a societății civile, le considerăm drept atacuri la mediul nostru de activitate. Este vorba nu doar despre adunarea resurselor financiare. Este vorba și despre capacitatea noastră și cât ne permit nouă politicienii și cei care fac politici publice ca noi să ne implicăm în aceste politici publice, cum aceștia reglementează prin legislație mediul în care activăm, inclusiv financiar, dar și alte proceduri: de înregistrate, de raportări, de control asupra ONG-urilor.”
Europa Liberă: Dar un expert care stă acum și ne ascultă, de exemplu, și este cumva părtașul acestor note critice ar spune în felul următor: „Oameni buni, nu s-a ajuns totuși la situația din Rusia, de exemplu. Nu vi s-a lipit în frunte eticheta agent străin. Aveți suficient oxigen.” Dvs. cum i-ați răspunde acelui expert?
Sorina Macrinici: „De fapt, legislația care a fost propusă de fostul ministru al Justiției, domnul Cebotari, în vara anului 2017, era chiar mai gravă decât legislația cu privire la agenții străini din Rusia. Aceasta a fost oprită doar datorită mobilizării foarte bune și masive a ONG-urilor care au criticat-o și care au solicitat autorităților să renunțe, dar au solicitat și instituțiilor donatoare, donatorilor mari să pună presiune.”
Europa Liberă: Domnul Tănase spunea că acea lege sau acel proiect e trimis în sertar. Cu plecarea domnului Tănase, credeți că ar putea să revină acele idei pe masa de discuție?
Sorina Macrinici: „Din păcate, domnul Tănase nu a reușit să transmită proiectul de lege într-o formulă îmbunătățită, fără acele prevederi în defavoarea ONG-urilor către Guvern, pentru că s-a lucrat și într-un timp foarte scurt s-a lucrat și pe acel proiect de lege, au fost scoase acele prevederi problematice și proiectul stă cinci minute deja la Guvern. Din păcate, acel proiect este iarăși sub semnul întrebării, nu știm ce se va întâmpla mai departe, mai ales că nu știm cine va fi noul ministrul al Justiției. Ne aflăm într-o stare destul de sensibilă și vulnerabilă acum, de fapt. În acel proiect iarăși pot fi inserate anumite prevederi care nu sunt în favoarea ONG-urilor.”
Europa Liberă: Centrul de Resurse Juridice, din care faceți parte, a publicat recent o radiografie a atacurilor asupra organizațiilor neguvernamentale din Republica Moldova pentru septembrie 2016-decembrie 2017. În document se enumeră intervenții publice în care sectorul non-profit este învinuit că ar promova interesele țărilor străine, în alte cazuri ONG-urile sunt marginalizate din procesul elaborării politicilor publice. Cum vă explicați aceasta marginalizare deliberată contrar angajamentelor asumate în fața Uniunii Europene?
Sorina Macrinici: „Da, acesta este și un lucru care demonstrează de fapt dualitatea politicienilor în ceea ce ține de politicile și atitudinea față de societatea civilă. Pe de o parte, fac promisiuni foarte democrate în fața finanțatorilor și a Uniunii Europene, pe de altă parte, încearcă să ne pună capacul nouă aici în țară. De fapt, încearcă să ne pună o botniță, astfel încât noi să fim descurajați să promovăm reforme sau să ne exprimăm opinia față de reformele promovate de autorități.
În această radiografie care a fost semnată de cel puțin 15 ONG-uri noi am scos la iveală mai multe tipuri de atacuri. Se vede foarte clar de fapt cine sunt cei care atacă, se văd foarte clar declarațiile politicienilor, toate acestea fiind preluate de mass-media, bloggeri etc. Cel mai interesant este faptul că se vede foarte clar că acestea au fost foarte multe, foarte concentrate și deosebit de violente în situația în care ONG-urile au propus inițiative de modificare a sistemului electoral. Într-o măsură oarecare acea poziția contra a ONG-urilor a creat o undă de atacuri destul de mari asupra lor care continuă de fapt până acum, deși într-o măsură mai mică deja, având în vedere faptul că sistemul a fost adoptat. Sunt regretabile astfel de acțiuni.”
Europa Liberă: Asta înseamnă că puterea actuală, dar nu doar actuală, vrea să le dea de înțeles ONG-urilor ca să-și vadă de lungul nasului, adică sunt teme tabu, monopolizate de politicieni și sunt teme sociale care sunt la îndemâna ONG-urilor, adică vedeți-vă de treaba voastră cu caritate, cu ecologie, zise teme ușurele și nu vă băgați în politicii cardinale, monopolizate de partide politice. Asta s-au în general vor să curețe terenul sau să instituie ONG-uri loiale, favorabile puterii și pe astea critice să le trimită eu știu în neant?
Sorina Macrinici: „Da, de fapt, exact asta se întâmplă. Chiar direct ni s-a spus de către politicieni de rang înalt că nu avem ce ne expune asupra inițiativelor de modificare a sistemului electoral, fiindcă e o temă politică și de asta se ocupă politicieni. De fapt, democrația în sine înseamnă libertatea de exprimare, iar ONG-urile au dreptul să-și exprime poziția față de anumite acțiuni care atentează la democrația în Republica Moldova și chiar au obligația morală să o facă.
A interzice ONG-urilor să se expună pe anumite subiecte de predilecție pentru politicieni, asta și înseamnă de fapt lipsa democrației și lipsa unui dialog politic pe un anumit subiect. ONG-urile nu sunt doar cele care se ocupă de caritate, ca să fie clar. Da, sunt foarte importante ONG-urile care se ocupă de activitățile sociale. Totuși, observăm că atâta timp cât noi nu încurcăm, ca și ONG-uri, nu încurcăm autorităților – suntem buni. Din momentul în care începem să ne exprimăm împotriva unor reforme promovate de ei, atunci ni se spune că nu trebuie să facem lucrul acesta.”
Europa Liberă: Totuși, presiunea ONG-urilor totuși și-a făcut efectul. Bunăoară, ONG-urile „feministe” au scos dintr-un politician foarte important promisiunea că statul va da mai mulți bani acelor formațiuni politice care vor avea mai multe femei în componența fracțiunilor parlamentare. Totuși, ați reușit să topiți ghețarul.
Sorina Macrinici: „Pe multe segmente se întâmplă lucruri bune și după foarte mult presiuni, după foarte mult lucru. Totuși, observăm că în situații în care ONG-urile au o poziție foarte fermă față de niște reforme la care nu vor să renunțe politicienii, care le sunt aproape și atât de dragi, la care nu ar renunța nici în ruptul capului, atunci noi suntem catalogați într-un fel ca niște dușmani și suntem atacați cu orice ocazie posibilă. Deci, politicieni nu se sinchisesc să amintească de fiecare dată că ONG-urile sunt afiliate politic în momentul în care au nevoie să desconsidere societatea civilă. Un lucru este afilierea politică și altul este dreptul ONG-urilor de a-și exprima opinia față de acțiuni care au atentat la democrația Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Într-o situație încă mai proastă se află ONG-urile din stânga Nistrului. Acolo nici măcar agenți străini nu se pot declara apărătorii drepturilor omului, de exemplu. Cum pot funcționa acolo ONG-urile?
Sorina Macrinici: „Este trist și îngrijorător ce se întâmplă cu societatea civilă în regiunea transnistreană. Din păcate, unicul lucru pe care-l pot face acestea este să activeze pe teritoriul Republicii Moldova, ceea ce nu este foarte eficient.
Europa Liberă: Da, cum a procedat Promo-Lexul, de exemplu.
Sorina Macrinici: „Și Promo-Lexul a fost supus unor presiuni foarte mari și acum ei nu mai pot face ceea ce făceau câțiva ani în urmă în regiunea transnistreană, din păcate. Este dificil. Este nevoie de o comunicare, de un dialog la nivel politic, de niște acțiuni. Deocamdată nu le-am văzut din partea autorităților noastre. Dar e nevoie și de o susținere instituțională, și financiară a acestor ONG-uri. Ca să poată lucra chiar și pe teritoriul Republicii Moldova, subiecții regiunii transnistrene probabil au nevoie de un regim preferențial în ceea ce ține finanțarea lor de către stat, să fie susținute într-un fel sau altul de către autoritățile Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar asta ar însemna ca prin activitățile lor iarăși să intre în grădina politicienilor, să arate cu degetul la lucrurile pe care nu le pot rezolva ei, adică să arate neputința guvernării.
Sorina Macrinici: „Aceasta și este rolul societății civile., care din păcate nu se prea înțelege din țara noastră. Multe țări finanțează ONG-urile anume pentru a avea feedback-ul acesta, pentru a-și vedea acțiunile lor
Dacă finanțezi ONG-urile, nu le finanțezi ca să-ți cânte și să-ți spună cât de bun ești...
dintr-o parte. Este un lucru normal și un lucru firesc. Sper și la noi să se înțeleagă cât mai repede cu putință lucrul acesta. Dacă finanțezi ONG-urile, nu le finanțezi ca să-ți cânte și să-ți spună cât de bun ești. Pentru asta nu ai nevoie să finanțezi pe cineva, și așa poți să o faci singur.
Rolul ONG-urilor este de a veni cu propuneri, de a veni nu atât cu critici, dar de a veni cu o poziție, o viziune dintr-o parte la ceea ce face guvernarea și unde poate fi îmbunătățită. Această experiență, viziune pe care o au ONG-urile poate să contribuie la un act de guvernare mult mai calitativ și mai eficient.”
Europa Liberă: Este adevărată impresia multora dintre lideri ai ONG-urilor că dacă n-ar fi sprijinul substanțial mai ales moral și nu doar financiar din partea partenerilor occidentali ai Republicii Moldova, sectorul asociativ era să fie mult mai livid și mai subțire, dacă nu chiar inexistent.
Sorina Macrinici: „Din păcate sunt de acord cu această afirmație. De fapt, lucrul nostru putem să-l promovăm acum mai mult prin intermediul
S-a terminat epoca de aur în care ONG-urile puteau discuta la aceeași masă cu autoritățile...
acestor instituții internaționale sau unor donatori parteneri din străinătate, decât prin dialog direct cu autoritățile. S-a terminat epoca de aur în care ONG-urile puteau discuta la aceeași masă cu autoritățile și puteau promova politici. Din păcate, această perioadă s-a scurs. Acum suntem într-o perioadă destul de complicată și într-o relație destul de complicată cu autoritățile. Nu putem să ne impunem pentru că nu sunt obligate autoritățile să ne asculte și atunci de multe ori unica pârghie sunt de fapt partenerii străini.”
