Un sondaj cu participarea a peste 500 de companii mici şi mijlocii, trei focus-grupuri în nord, sud şi centru, cu participarea a 70 de întreprinderi, precum şi interviuri în profunzime cu patronii altor nouă companii - toate efectuate de IDIS Viitorul timp de jumătate de an – a scos la iveală aspecte extrem de surprinzătoare ale modului cum e afectat mediul de afaceri din Republica Moldova de corupţie. Împreună cu Agenda Naţională de Business, Camera de Comerţ şi Industrie şi Centrul pentru Antreprenoriat Internaţional Privat, pe scurt CIPE, experţii au construit şi soluţii pentru combaterea fenomenului, soluţii care vor fi trimise spre consultare şi, de dorit, înarmare, Consiliului Economic de pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova.
Până atunci, o convorbire la această temă cu expertul în politici economice al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.
Europa Liberă: Dle Ioniţă, un sondaj printre oamenii de afaceri, dar şi o serie lungă de interviuri individuale cu ei, efectuate de institutul Dvs. împreună cu Agenda Naţională de Business, Camera de Comerţ şi Industrie şi CIPE – o organizaţie americană preocupată de dezvoltarea antreprenoriatului – dezvăluie modul în care este percepută corupţia de către oamenii de afaceri, felul în care corupția le afectează afacerile, dar şi identifică anumite soluţii. În general, ce credeţi că ar trebui să se ştie în primul rând despre ceea ce a devenit cunoscut, graţie acestui efort al Dvs., despre latura cea mai obscură a businessului moldovenesc?
Veaceslav Ioniţă: „În primul rând, oamenii de afaceri nu prea vor să vorbească pe acest subiect, fiind unul foarte dificil. Noi am lucrat jumătate de an, am avut contact direct cu cel puțin 200 de companii pe tot teritoriul țării, unde am discutat cu agenții economici acest aspect. Peste 70% din ei spun că fără a plăti [mită] nu poți face absolut nimic în această țară, tot peste 70% din ei spun că afacerile nu pot merge fără acest lucru. Îți sugrumă afacerea, ți-o distruge și doar plătind poți să-ți rezolvi problema. Iar atunci când întrebăm dacă ei au plătit vreo dată tot 70% spun că niciodată nu au plătit, de fapt, corupția există numai nu la mine.”
Europa Liberă: Dar cum se poate așa ceva?
Veaceslav Ioniţă: „Se explică foarte simplu. Oamenii nu prea vor să discute, chiar și în grupuri mici nu vor să vorbească. După acele interviuri de grupuri vin și spun că sunt dispuși să discute individual și atunci povestesc mai multe. Chiar în grupuri mici, unde sunt ei toți cunoscuți nu prea vor să vorbească, vorbesc doar abstract.
Dar până la urmă multe lucruri totuși ni le-au spus. Cel mai important este că ei în primul rând se tem ceva să facă. Chiar atunci când au dreptate, când nu au încălcat nimic, oamenii de afaceri preferă să plătească. Și, foarte rar, noi din toate calculele noastre am stabilit că în maxim 10% din cazuri, ei se opun plății şi asta atunci când ei sunt ferm convinși că sunt corecți sau pur și simplu este un abuz pe loc gol al funcționarilor publici ei se opun să plătească.
Tragedia este că din aceste 10% doar în 5% din cazuri oamenii vor să mai repete această experiență, iar în jumătate din cazuri ei spun că nu trebuia să facă acest lucru, adică să se opună. Povestea o doamnă de afaceri: care e sensul că eu m-am opus, ea categoric nu a vrut să plătească deoarece vedea că e un abuz caz și nu a plătit, ca urmare i-au ținut trei zile mașina în vamă și, dumneaei zice, mai bine dădeam 100 de euro și se soluționa problema pe loc. Vă dați seama i-a fost stopată afacerea pe trei zile doar pentru 100 euro.
Mai grav, chiar cei care se opun nu se adresează la autorități, nimeni nu s-a adresat. Ei au spus că ar fi bine să te adresezi fie la Procuratură, fie la CNA, în realitate procentul adresării este aproape zero. Din ce cauză? Din cauza că oamenii de afaceri consideră că autoritățile lucrează mână în mână cu acești corupți, altfel spus adresarea lor acolo pur și simplu le va agrava problemele companiei și riscurile ca vor pierde afacerea cresc. Deci, în percepția cetățeanului autoritățile statului sunt decredibilizate și adresându-te la dânsele, de fapt, primești o problemă și mai mare pe capul tău, în opinia lor toate autoritățile statului parcă ar apăra interesele celor corupți. De aceea, dresările sunt aproape egale cu zero - astea sunt așa pe scurt vreo două elemente. Și încă una, dacă îmi permiteți, aparent se creează imaginea că și oamenii de afaceri nu sunt foarte buni, deoarece când i-am întrebat cine sunt inițiatorii acestor plăți vom vedea că în jumătate din cazuri spun că au fost forțați să plătească, dar din 1/3 din cazuri, nu chiar 50/50, dar 1/3 din cazuri ei spun că singuri au plătit. Parcă ți-ar crea impresia că funcționarul public este un om așa corect care stă în biroul lui și vine agentul economic și îi bagă banii cu forța.
Când am vrut să vedem din ce cauză ei plătesc am primit răspunsuri foarte simple: plătesc fiindcă așa trebuie, așa stau lucrurile în țara asta. Este parcă un joc între agentul economic și un funcționar public. Funcționarul public atunci când vine la tine el simte perspectiva cazului, va putea el scoate bani din tine sau nu și dacă el simte că el poate scoate bani din tine el va face tot posibil, îți va tărăgăna soluționarea problemei, îți va face foarte multe lucruri ca până la urmă tu lui să-i plătești. Și atunci agentul economic spune că el nu poate pierde timpul și că știe ce trebuie să facă, au oameni care se descurcă și care știu cum să rezolve o problemă și atunci agentul economic nu mai are timp să aștepte până ce lui îi solicită banii, el se duce primul și plătește că știe că așa trebuie și așa se rezolvă problemele în țara această, doar așa se rezolvă, altfel nu poți rezolva.”
Europa Liberă: Lucrurile pe care le-aţi dezvăluit graţie acestui efort, dle Ioniță, şi pe care le-aţi enumerate, iată, acum, sunt cauzate în primul rând de felul cum s-au obişnuit să supravieţuiască într-un mediu nociv aş spune companiile private sau, dimpotrivă, cum s-au obişnuit să acţioneze instituţiile statului, în care lucrează oameni plătiţi aşa cum ştim noi că sunt plătiţi, instruiţi aşa cum ştim noi că sunt instruiţi etc.? Cu alte cuvinte, cine e principalul vinovat, dacă am putea spune că există un principal vinovat?
Veaceslav Ioniţă: „Mersi mult că mi-ați pasat mingea la coș. O nuanță care foarte clar se vede, atunci când am încercat să facem portretul agentului economic și al funcționarului public, cât de răi sunt ei, agenții economici au spus cam în felul următor: funcționarul public este rău, cere mită ș.a.m.d., dar nici noi nu suntem cheie de biserici. Mai mult ca atât, agenții economici se văd pe ei mai răi decât funcționarii publici, ei poartă vina criminalității. Noi am încercat să vedem care este izvorul acesta, de ce agentul economic se simte vinovat. El consideră că încalcă legea și într-adevăr încalcă. De ce?
La noi legile se încalcă din cauza că ele sunt excesive, avem norme care obiectiv nu pot fi executate. Imaginați-vă în prezent Guvernul a redus din 450 de acte permisive, deci, ca să-ți desfășori activitatea trebuia să te duci la 450 de tipuri de birocrați să obții o hârtiuță de la dânsul, acum au redus la 150 și ele sunt excesive, tot sunt mult. Dar vă dați seama 300 de tipuri de documente ca tu să-ți desfășori activitatea trebuia să te duci la un birocrat și evident nu reușeai să obții întotdeauna, evident nu reușeai să faci toate lucrurile și atunci trebuia să te duci cu banii. Legislația greoaia care este imposibil de realizat deodată te trece în tagma celor criminali.”
Europa Liberă: Totuși, părerea Dvs. între business, adică oameni de afaceri, stat, adică funcţionar public, și legislație excesivă - ce ați pune pe primul loc?
Veaceslav Ioniţă: „Pe primul loc aș pune legislația excesivă, normele acestea excesive care pur și simplu nu sunt posibile de realizat.”
Europa Liberă: Și știe despre asta și funcționarul public, și omul de afaceri?
Veaceslav Ioniţă: „Și ei știu și atunci funcționarul public îl vede pe omul de afaceri vulnerabil în fiecare zi, îl vede întotdeauna vulnerabil - asta este legislația excesivă – asta este pe primul loc. Și doi,agentul economic nu are de unde cunoaște, de unde ști anumite norme. Companiile mari au juriști au tot, companiile micuțe nu au de unde ști.
Mai mult de atât, în 80% din cazuri - mi-a spus o companie specializată pe acest domeniu - funcționarul public abuzează agentul economic pe loc gol, el simte că el nu cunoaște și atunci îi spune niște lucruri care, de fapt, el nu a încălcat nimic și din simplu motiv că agentul economic, cum spun ei „plutește”, deci nu cunoaște materia îl pedepsește. Și atunci noi am sugerat că nu doar la companiile micuțe în primii ani de activitate, dar oricând funcționatul sau cel delegat cu împuternicirea de a controla ceva prima vizită la agentul economic trebuie să fie de informare, prima dată nu se aplică nicio amendă, nu-i faci absolut nimic.”
Europa Liberă: Am şi început să vorbim despre soluţii. Cum aţi sintetiza totuşi setul de soluţii pe care le-a elaborat organizaţia Dvs. pentru autorităţi?
Veaceslav Ioniţă: „Multe nu aș spune. Decât că de data aceasta am vrut să vedem oamenii de afaceri, au ei cumva singuri niște mecanisme ca să lupte? Sunt multe propuneri într-adevăr din partea autorităților trebuie să mergem mai departe ca legislația, pur și simplu toate normele abuzive și care nu sunt necesare sau care nu sunt strict necesare să fie eliminate. Cum a spus cineva de la Ministerul Economiei foarte frumos, foarte plastic să reducem câmpul corupției, industria corupție să nu mai aibă posibilitatea de a veni la agentul economic doi, agentul economic într-adevăr trebuie să fie informat însuși de funcționar, prima dată când vine trebuie să înștiințeze, avertizeze și doar a după a doua vizită în baza la ceea ce a spus să verifice și să aplice amenzi dacă va fi cazul. Și al treilea, agenții economici trebuie între ei să coopereze în așa momente și să facă schimburi de bune practici. Noi avem micile cazuri undeva maxim 5% când el luptă și noi am văzut că sunt trei ingrediente de bază.
Prima este – el într-adevăr activează într-un câmp legal, agentul economic depune efortul de a activa legal, el știe foarte bine că are dreptate, el într-adevăr trebuie să aibă cunoștință și trei, el trebuie să fie combativ. Nu sunt toți așa, dar cel puțin atunci când un agent economic nimerește într-o situație dificilă el trebuie să știe că poate suna fie la Camera de Comerț din Republica Moldova, fie la o asociație de afaceri, fie la o linie fierbinte a agenților economici, nu a autorităților, ei nu au încredere în autorități, fie la o linie fierbinte al centrului economic ca să-i spună - fii atent, în acest caz colegul tău din Fălești a făcut următorul lucru 1-2-3 și a scăpat. Această bază intelectuală care trebuie ei singuri să o creeze, să facă schimb de experiență unul cu altul. Noi cam la aceasta acum lucrăm, vrem ca pe platforma asociaților de afaceri pe Agenda Națională de Business unește aproape 40 de asociații, cam toate din Moldova, să facem ceva ca ei unul pe altul să se ajute.”
Europa Liberă: Vă voi ruga, dle Ioniță, acum să vă amintiți de experiența Dvs. de fost demnitar al statului. În ce măsură credeți că autoritățile publice, instituțiile publice vor apleca urechea la aceste concluzii?
Veaceslav Ioniţă: „Vă spun că noi nu vorbim de corupția mare, deci noi tot sondajul noi am evitat subiectul corupției mari care este una foarte dificilă și trebuie să fim sinceri unul cu altul că aici sunt lupți e greu, noi vorbim despre corupția măruntă. Aici vreau să vă spun că corupția această măruntă, vorbim de 50, 100, 200 euro. Senzația mea, admit că poate puțin sunt naiv, dar senzația mea este că într-adevăr autoritățile sunt gata să lupte cu această corupție, nu din cauza că ei sunt necorupți din alegerile, din interesele proprii va trebui să arate anumite lucruri în țara aceasta. Sincer să fiu această corupție măruntă ca volum de bani este cu mult mai mică ca corupția mare, de zeci de ori mai mică, dar ca impact negativ, ca metodă de a distruge businessul este incomparabil mai rea.
Corupția mare noi nu spunem că va fi stârpită, dar cel puțin această măruntă care îți omoară orice afacere în Republica Moldova în opinia mea are toate șansele, dacă nu a fi stârpită, cel puțin va fi diminuată. Noi chiar am spus din cei 5% care în prezent luptă cu această corupți micuță și un mic efort a statului și al agenților economici să creștem la 10-20% - lucrul care este real în opinia noastră.
Această corupție măruntă distruge companiile legale, companii mari care au cifră de afacere legală, care plătesc milioane de lei lunar în bugetul de stat au spus simplu din cauza funcționarilor corupți care nu că închid ochii, dar protejează afacerile ilegale la noi în țară. Companiile și de la nord și de la sud îmi spun: că eu încă un an de zile mai rezist și va trebuie să închid firma, deoarece paralel cu firma mea au fost deschise de foștii mei lucrători în boxe, cum spuneau ei, fabrici ilegale de mobilă, fiind protejați de funcționari publici și ne plătind niciun fel de impozit. Deci, pentru o mită de 100 de euro pe lună, câteva companii mici care nu au niciun document, nu plătesc niciun impozit omoară în prezent companii mari, care plătesc milioane de lei impozit în bugetul de stat.”
