Comisia specială pentru crearea circumscripţiilor electorale dinaintea parlamentarelor din 2018 a făcut săptămâna trecută un pas înainte: membrii Comisiei au convenit provizoriu câte circumscripţii ar urma să fie constituite în regiunea transnistreană şi Diaspora. Chestiunea este importantă pentru că e subiect de dispută între formaţiunile mari care au votat schimbarea sistemului electoral. Care sunt explicaţiile unei atare croiri de circumscripţii: una pentru regiunea estică şi patru pentru diaspora? Se vor supăra socialiştii, care insistă pe cel puţin 15? Teme de discuţie matinală astăzi cu unul din membrii comisiei, politologul Victor Juc, vice-preşedinte al Institutului de Cercetări Juridice şi Politicie al Academiei de Ştiinţe.
Europa Liberă: Vorbim despre viitorul scrutin parlamentar care ne priveşte pe toţi. Comisia specială de constituire a circumscripțiilor, comisie din care faceţi parte, s-a decis se pare cum să le croiască pe cele din regiunea transnistreană şi diaspora, un subiect disputat între PSRM şi PD. Ar trebui să fie cinci aceste circumscripţii, una în regiunea transnitreană şi altele patru în diaspora. Ce aţi avea de adăugat, dar şi de spus despre motivele unei astfel de împărţiri?
Victor Juc: „Vreau să subliniez că în debutul activității Comisiei au fost expuse câteva poziții privind planul calendaristic de acțiuni, în sensul de a stabili numărul de circumscripții uninominale care urmează să fie deschise. La insistența unor colegi, s-a decis ca mai întâi să fie determinat numărul circumscripțiilor din afară, urmat de cel în raioanele de este și apoi din interiorul republicii.”
Europa Liberă: Nu ați reușit chiar așa?
Victor Juc: „Nu am reușit pentru că nicio propunere nu a întrunit o majoritate. S-a convenit numai pe arondarea în cadrul municipiului Bălți a două circumscripții și în cadrul municipiului Chișinău a 11 circumscripții.”
Europa Liberă: Se pare că acum v-ați decis și asupra regiunii estice și diaspora?
Victor Juc: „Nu a fost votată o decizie nici în ce privește regiunea de est, nici privind Diaspora. Dat fiind că nu s-a ajuns la niciun numitor comun, am hotărât să mergem mai departe și să încercăm să determinăm în interior.”
Europa Liberă: Ar fi o variantă provizorie? O propunere a comisiei?
Victor Juc: „Toate propunerile sunt provizorii. Decizia a fost următoarea – revenim pe marginea acestor subiecte și nu s-a stabilit niciodată un număr fix. La urmă se va vota, în funcție de cum vor fi repartizate circumscripțiile.”
Europa Liberă: Pentru că avem totuși această variantă cu cinci circumscripții, una pentru regiunea transnistriană și patru pentru Diaspora. E o variantă provizorie, așa cum ați spus, dar cum se motivează această propunere?
Victor Juc: „Motivația este foarte simplă și e bazată pe calcule matematice. Personal am făcut calcule și am încercat să determin numărul de circumscripții pentru ședința de vineri, 13 octombrie, dar pornind de la supoziția că legiuitorul a stabilit pentru circumscripțiile uninominale un număr de alegători de la 55 de mii, până la 60 de mii.”
Europa Liberă: Nu e o supoziție, e o chestie care figurează în lege.
Victor Juc: „Am pornit de la această prevedere legală și am obținut în rezultat 47 de circumscripții uninominale în interiorul țării, ținând cont de marja de 55-60 de mii de alegători. La ședința de vineri s-a stabilit însă că în interiorul republicii să fie deschise 46 de circumscripții uninominale. Am mai făcut un exercițiu matematic, pornind de la marja superioară de 65 de mii de alegători per circumscripție. Pornind de la interior pot fi determinate numărul de circumscripții din exterior, altfel se încalcă prevederile legale.”
Europa Liberă: Și pornind iată din interior spre exterior ați ajuns la concluzia că 46-47 de circumscriții pe interior și cinci în Diaspora și regiunea transnistreană?
Victor Juc: „Da, pornind anume de la prevederile legale. Logica legiuitorului a fost probabil următoarea: în condițiile sistemului proporțional un deputat reprezenta puțin peste 30 de mii de alegători. Dat fiind că numărul de circumscripții s-a înjumătățit, s-a determinat în mod automat că un ales va reprezenta 60 de mii de alegători. Prin urmare, acele propuneri făcute de unii colegi ca să fie zece circumscripții în exterior și cinci în raioanele de est, pur și simplu, nu se includ în calcule matematice. Urma să fie stabilit ca un deputat să fie reprezentat de 75 sau 80 de mii de alegători și atunci ar fi fost posibil.
Calculele matematice denotă că în interior trebuie să fie 46 de circumscripții uninominale, mai ținând cont de faptul că UTA Găgăuzia nu poate fi unită cu nici un raion, iar în raionul Taraclia, unde sunt 35 de mii de alegători, se creează o circumscripție uninominală.”
Europa Liberă: Președintele Igor Dodon a amenințat recent democraţii cu retragerea socialiştilor din această comisie sau că ar putea personal să încerce să zădărnicească punerea în aplicare a sistemului electoral mixt la viitorul scrutin, dacă nu se vor accepta condiţiile sale privitoare la alegerile din diaspora, regiunea transnistreană şi autonomia găgăuză, iar aceste condiţii erau initial 25 de circumscripţii; acum socialiştii par să se mulţumească cu 15. Cum priviţi aceste condiţii înaintate de socialişti şi cum vă aşteptaţi să procedeze ei în continuare?
Victor Juc: „Deputații din PSRM când au votat în Parlament amendarea Codului Electoral urmau să facă calcule matematice. Acum este foarte târziu, probabil. Dacă colegii din partea PSRM se vor retrage din Comisie, cred eu că această comisie își va continua lucru. În general, consider că acele partide care puteau să participe la lucrările Comisiei, dar le-au boicotat, nu au procedat corect pentru că puteau să vină să-și exprime punctul de vedere.”
Europa Liberă: Vă referiți la PAS, PL etc.?
Victor Juc: „Da, mă refer la Partidul Acțiune și Solidaritate, PCRM, PL, PLDM. În Comisie este o atmosferă de lucru și fiecare poate să-și expună punctul de vedere, iar deciziile se adoptă cu majoritatea voturilor.”
Europa Liberă: Nu credeți însă că ar fi trebuit ca această comisie să fi fost constituită în afara factorului politic, adică să nu fi avut în componenţa ei politiciani și astfel probabil că v-ați fi mișcat mai ușor?
Victor Juc: „Probabil că dar, dar eu consider că nu ar fi fost corect ca în această comisie să nu fie prezenți reprezentanți ai partidelor politice, pentru că aceștia vor fi actori electorali. Altceva este că în debutul ședințelor cele două partide prezente – PD și PSRM – fac o încălzire de vreo 30 de minute acuzându-se reciproc, dar apoi se începe un lucru normal, deși rezultatele până la moment sunt modeste, dar mai avem timp încă și nu avem nici un număr fixat deocamdată.”
Europa Liberă: Aș vrea să știu totuși ce credeți despre aceste argumente invocate de socialiști că sunt circa 200 de mii de locuitori în regiunea transnistreană, un milion în diaspora, luate la un loc aceste cifre și comparate că numărul populației Republicii Moldova ar însemna că ar fi nevoie de 15 circumscripții.
Victor Juc: „Referitor la raioanele din est logica mea este următoarea – niciun concurent electoral nu va avea acces pe teritoriu care provizoriu este controlat de autoritățile secesioniste. Nu va fi asigurată o concurență electorală loială pe acest teritoriu. Prin urmare nu va fi un exercițiu absolut democratic. Cât despre diaspora, la moment în afara țării s-ar afla 805 de mii de alegători, dar la oficiile consulare s-au înregistrat doar 30 de mii. Argumentele șefului statului sunt pur și simplu excluse de calcule matematice. Mai întâi trebuie să începem din interior și ce rămâne va fi pentru exterior, ținând cont și de prevederile legale.”
Europa Liberă: Domnule Juc, nu ar fi trebuit politicienii mai întâi să se înțeleagă între ei, să se clarifice cu aceste detalii și după asta să dea undă verde comisiei care matematic să împartă lucrurile. Principiile nu ar fi trebuit mai întâi determinate între politicieni ca să nu se întâmple că decizia finală a comisiei să fie contestată ulterior?
Victor Juc: „Cu certitudine ar fi trebuit mai întâi să facă anumite calcule matematice și să vadă care este noua conjunctură, care sunt noile împrejurări. În Republica Moldova însă de foarte multe ori o decizie mai întâi se adoptă, iar apoi sunt luate hotărâri care ar confirma-o.”
Europa Liberă: Admiteți că ați putea emite o hotărâre care va fi ulterior contestată?
Victor Juc: „Cred că foarte mulți actori vor contesta rezultatele comisiei considerând că au fost văduviții unii alegători sau alții, că s-ar fi încălcat fie dreptul activ, fie dreptul pasiv. Toți însă ar fi trebuit să vină și să lucreze în cadrul comisiei sau cel puțin să urmărească ședințele comisiei care sunt transparente și sunt transmise în direct. În Republica Moldova foarte mulți însă rămân deoparte și se antrenează în exerciții de evaluări fără a participa, fără ca să-și asume răspundere”.
Europa Liberă: Pentru ascultătorii noştri care urmăresc cu atenţie tot ce se întâmplă înainte de scrutinul parlamentar viitor, scrutin care se va da după reguli total noi şi extrem de contestate, ce explicaţie aţi avea: de ce este important acest exerciţiu pe care îl realizează acum comisia respectivă?
Victor Juc: „Este nevoie ca toți cetățenii Republicii Moldova să aibă posibilitatea să-și exercite atât dreptul pasiv, cât și cel activ de a alege și de a fi ales. Această comisie încearcă, ținând cont de prevederile legale, să asigure o posibilitate cât mai mare. În Republica Moldova însă sunt două probleme mai greu de rezolvat – raioanele din estul țării și diaspora. Aici apar cele mai mari probleme cu circumscripțiile uninominale, indiferent că este un sistem majoritar sau unul mixt.”
Europa Liberă: Dar dacă va rămâne așa cinci, una pentru regiunea transnistreană și patru pentru diaspora, cum vor fi împărțite cele patru în afara țării?
Victor Juc: „Referitor la raioanele de est practic s-a convenit, cu excepția colegilor din PSRM, să fie o singură circumscripție pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale și cei care au buletinul Republicii Moldova să poată să participe. Cât despre diaspora, sunt două supoziții. Prima, să fie două circumscripții în Eurasia, adică în CSI și Asia, și două circumscriții - în Europa și America. A doua variantă – una în Rusia, două în Europa și una în America de Nord. Probabil că se va ajunge la următoarea concluzie - două în Eurasia și două în Europa și America.”
