Confederația Națională a Patronatului consideră că recenta decizie a președintelui Igor Dodon de a nu promulga Legea 188 prin care s-ar moderniza Codul Muncii este păguboasă nu numai pentru interesele business-ului, mediul de afaceri, dar și pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova în continuare. Argumentele patronatului? În convorbirea cu Vladislav Caminschi, directorul executiv al acestei confederații.
Europa Liberă: Dle Caminschi, Confederația Națională a Patronatului arată într-o declarație că decizia anunțată a președintelui Dodon, inspirată de sindicate, de a nu promulga legea 188, modificările și completările Codului Muncii de fapt, nesocotește interesele business-ului și menține piedicile pentru dezvoltarea mediului de afaceri. De fapt, care anume din modificările Codului Muncii, modificări adoptate de parlament, nu sunt agreate, plăcute auzului, văzului sindicatelor și, iată, după cum se vede și președinției?
Vladislav Caminschi: „Sunt o serie de prevederi care într-adevăr au fost discutate foarte mult în societate, în care am venit cu multiple argumente că ele sunt necesare și ele sunt prezente în legislațiile muncii europene. Printre aceste completări se regăseşte, de exemplu, scoaterea perioadei de probă pentru tinerii specialiști pentru care ea exista în Republica Moldova și angajatorii erau reticenți la angajarea acestui contingent de salariați.
O altă categorie se referea la persoanele în etate care au dobândit dreptul la o pensie, respectiv pentru aceste persoane să se desfacă contractul pe o perioadă nedeterminată și să se încheie un contract pe o perioadă determinată.
O altă prevedere care are un impact este diminuarea concediului neplătit pentru îngrijirea copilului de la șase ani până la patru ani, angajatorii susținând că există o discalificare foarte mare a persoanelor care revin la muncă după șase ani de zile de concediu.
Și încă o altă serie de prevederi care se conțin în acest proiect de lege ce interzic angajatorului să stimuleze salariații săi dacă nu au contracte colective de muncă, deoarece acestea puteau fi prevăzute doar în contractele colective de muncă. Deci, asemenea prevederi care dl președinte le-a considerat că nu sunt într-o logică a dânsului și nu intră într-o societate care este în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Actualul Cod al Muncii, aţi spus, ar încorseta relațiile de muncă care au avansat foarte mult față de prevederile învechite din domeniu. Ne puteți da un exemplu-două, prin care aţi ilustra remediile pe care le-ar oferi noile prevederi în acest sens? Cu ce sunt ele bune?
Vladislav Caminschi: „Vorbeam despre categoria de salariați - tinerii specialiști, care la rândul lor reprezintă pentru angajator un risc. Noi această categorie de salariați îi atribuim la categoria de risc deoarece cunoaștem care sunt deficiențele sistemului nostru de instruire, nu întotdeauna ceea ce oferă sistemul de învățământ din Republica Moldova este în linie cu solicitările angajatorilor. Deci, neexistența perioadei de probă pentru această categorie de salariați este un risc pentru angajator, angajatorul nu știe ce angajează într-un final.”
Europa Liberă: Esența acestei modificări este ca angajatorul să nu-şi motiveze decizia privind refuzul de a-l mai lua la muncă pe cel pe care l-a probat, nu?
Vladislav Caminschi: „Da, sigur.”
Europa Liberă: Și de ce ar trebuie să se întâmple aşa?
Vladislav Caminschi: „Este o practică absolut normală, care existentă în țările europene. Trebuie să facem o diferențiere foarte clară între perioada normală de angajare și o perioadă care se numește perioada de probă.”
Europa Liberă: Nu ar putea abuza angajatorii de această prevedere din Codul Muncii?
Vladislav Caminschi: „Am o certitudine că nu vor fi abuzuri având în vedere câteva limitări pe care le are angajatorul. În primul rând, este foarte mare deficiență de forță de muncă în Republica Moldova. Deci, angajatorul nu este acea persoană care să facă abuz pe subiectul acesta, din motiv că are nevoie de salariați.”
Europa Liberă: De ce ar trebui de diminuat concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului?
Vladislav Caminschi: „Chiar organizațiile de femei din Republica Moldova demonstrează acest lucru, inclusiv organizațiile internaționale prezente în Republica Moldova la fel demonstrează acest lucru, dincolo de argumentele pe care le aduc angajatorii. Deoarece în final, când ajung să primească o pensie, ele sunt defavorizate pe motiv că au o perioadă foarte îndelungată în care nu au contribuit.”
Europa Liberă: Și pensionarii angajați de ce ar trebui să poată fi concediați la discreție?
Vladislav Caminschi: „Inițial, când am lansat această inițiativă - este deja a doua inițiativă similară - noi ne-am gândit să lansăm această inițiativă în felul următor: să se treacă automat contractele individuale de muncă pe o perioadă nedeterminată în contracte pe perioadă determinată.”
Europa Liberă: Adică să aveți o pârghie în plus de a scăpa de pensionari, atunci când angajatorul vrea să facă asta?
Vladislav Caminschi: „Eu nu cred că în condițiile Republicii Moldova, acum, putem utiliza termenul „a scăpa de cineva”, având în vedere că suntem într-o situație de lipsă de forțe de muncă calificată. Vorbim despre o situație în care, dacă se păstrează contractul pe perioadă determinată, desfacerea acestui contract pe perioadă nedeterminată din inițiativa patronului implică costuri enorme. Dacă noi trecem pe perioadă determinată, atunci angajatul este conștient cât va mai lucra și atunci el, de fapt, nu rămâne fără sursă de existență, dânsul are și pensie, dânsul poate și să lucreze.”
Europa Liberă: Termenii sunt preluați de la populație. La modul simplist, mulți vor judeca în felul următor: Igor Dodon, inspirat de sindicate, se gândește ca un adevărat socialist la binele oamenilor, iar business-ul – la propriul interes? Cum s-ar răspunde unei astfel de înțelegere a lucrurilor? Pentru că oricum argumentele sindicatelor și a președinției au fost că legea respectivă, cu acele exemple pe care le-ați enumerat și Dvs., diminuează garanțiile sociale a angajaților și stabilește privilegii în favoarea mediului de afaceri?
Vladislav Caminschi: „Trebuie să începem prin a ne gândi la ce aduce acest tip de prevederi din legislația Republicii Moldova întregii societății și întregii țări: noi nu mai avem afaceri, investiții nu mai avem și acele care mai sunt se închid deoarece se privesc ca o barieră în fața business-ului. În final noi ce obținem? Obținem că noi nu mai avem locuri de muncă, ele se reduc și cine are de câștigat? Persoanele în etate sau tinerii specialiști?”
Europa Liberă: Când Confederația patronatului cere președintelui „să manifeste echidistanță în cadrul consultărilor sale realizate pe subiecte economico-sociale”, ce se are în vedere? Nu manifestă președintele această echidistanță?
Vladislav Caminschi: „Suntem doi parteneri sociali în Republica Moldova; sunt patronatele și sunt sindicatele. Și, pe lângă faptul este Guvernul, de fapt, el nu este partener, dar este partea care decide și momentul în care întrebi o parte din această societate care este opinia asupra unei probleme, nouă ni se pare că ar fi corect să întrebe și cealaltă parte a societății care este opinia, pentru a fi documentat din toate direcțiile și din toate punctele de vedere în luarea unei decizii mai echilibrate. La asta ne-am referit când am scris acest lucru.”
Europa Liberă: Care este justificarea faptului că angajatorul nu ar mai avea obligația să țină registrul de evidență al contractelor individuale de muncă, dle Caminschi?
Vladislav Caminschi: „Vă explic, justificația este una simplă. Este un document suplimentar, un document redundant care nu aduce nimic. Documentul de bază care manifestă sau dă valoare relațiilor de muncă este contractul individual de muncă.”
Europa Liberă: La asta se referă declarația când vorbește de „caracterul protectiv și birocratic”? Sau inclusiv la acest lucru?
Vladislav Caminschi: „Corect. Ca să nu îngreunăm activitatea angajatorului, noi îi dăm libertate ca el singur să aleagă, cei care au nevoie de aceste registre de evidență a ordinilor de muncă, pot să păstreze această practică, cei care nu au nevoie, pot face orice cu acest registru. Acest lucru îl avem în vedere când vorbim de caracterul birocratic al relațiilor de muncă, ăsta este numai unul din multe subiectele pe care le-am abordat.”
Europa Liberă: Ce așteptări aveți, totuși, cu această declarație și cu explicația Dvs.?
Vladislav Caminschi: „În final, de fapt noi înțelegem că decizia în președinție s-a luat. Noi mizăm foarte mult, având în vedere legislația Republicii Moldova și procesul legislativ, ca Parlamentul să reexamineze același proiect de lege și să-l remită repetat către președinție.”
