Propunerea vine de la Ministerul Mediului, care a pregătit un proiect de hotărâre de guvern privind stabilirea „sistemului de depozit pentru ambalaje” și l-a supus consultărilor publice în luna iunie.
În acest fel, autoritățile își doresc să micșoreze cantitatea deșeurilor care ajung la gropile de gunoi și să facă trecerea la o economie circulară, în care resursele sunt folosite cât mai mult timp și se extrage din ele valoarea maximă.
Prin acest sistem, vor fi reciclate ambalajele reutilizabile sau de unică folosință din sticlă, plastic și metal, utilizate pentru bere, cidru, vin, băuturi fermentate, alte băuturi alcoolice și nealcoolice, apă minerală, apă potabilă, suc sau alte recipiente cu un volum mai mic de 3 litri.
Doar 3% din deșeurile de plastic din Republica Moldova sunt reciclate, conform Studiului privind deșeurile din plastic în Republica Moldova. În 2021, s-a calculat că un singur om generează 45 kg de deșeuri de plastic.
Cum vor circula banii în sistem?
Depozitul achitat de consumator pentru ambalaj va ajunge, în momentul cumpărăturii, la comerciant. Este vorba de operatorul economic care vinde produse marcate „SD”, adică participă în sistemul de depozit. Vânzătorul transferă apoi banii către producător – cel care plasează pe piață produsele ambalate (fie le importă, fie le produce) și care, ulterior, îi transmite administratorului sistemului de depozit.
Administratorul este o entitate juridică ce se ocupă exclusiv de gestionarea sistemului și va fi ales printr-o procedură specială de către Ministerul Mediului.
Suma depozitului achitată de consumatori, ajunsă la administrator, este rambursată comerciantului, în funcție de contractul semnat cu acesta și de numărul de sticle recuperate luna precedentă.
Cetățeanul se întoarce la magazin, acolo unde trebuie să fie instalat un punct de returnare, și înapoiază recipientul, primind în schimb depozitul, adică banii plătiți pentru ambalaj. Încă nu se știe câți anume. În România, pentru o sticlă de 100-300 ml „garanția” este de 50 de bani, adică aproape 2 lei moldovenești sau 10 cenți.
Dacă consumatorul nu returnează sticla, banii rămân la administrator, care îi va folosi pentru gestionarea sistemului de depozit.
Ce se va întâmpla cu sticlele?
Odată ce consumatorul a adus la punctul de colectare, de exemplu, o sticlă din plastic în care a fost apă plată și a primit depozitul înapoi, ambalajul este colectat de operatorii punctelor de returnare. Punctele vor fi organizate fie de comercianți, fie de autoritățile publice locale sau de asociațiile de dezvoltare inter-comunitară. Administratorul va fi responsabil de colectarea ambalajelor din punctele din toată țara și de reciclarea acestora.
Consumatorii vor putea întoarce ambalajele în orice punct de returnare, indiferent de locul în care au cumpărat băutura sau dacă au păstrat sau nu bonul fiscal. Aceștia ar putea primi valoarea depozitului în numerar sau printr-un tichet. Tichetul l-ar putea preschimba în numerar sau ar putea face cumpărături cu el timp de un an.
Ca această „mașinărie” să funcționeze, autoritățile propun ca fiecare producător să-i achite administratorului o taxă de administrare.
Crearea sistemului nu implică niciun fel de cheltuieli din bugetul statului, dar pune niște costuri suplimentare pe umerii agenților economici.
Ministerul Mediului estimează cheltuieli pentru re-etichetarea băuturilor; achiziționarea sau închirierea automatelor reversibile (taromate); preluarea manuală a recipientelor în magazinele fără taromate; logistică și administrare.
Proiectul are de trecut prin mai multe etape până va ajunge pe masa Guvernului. Urmează să aibă loc ședințe și dezbateri, inclusiv cu mediul de afaceri, care ar putea interveni cu solicitări și recomandări.
Ce beneficii aduce sistemul?
Cercetătoarea Rodica Perciun, doctoră în științe economice la Institutul Național de Cercetări Economice, spune că, datorită acestui sistem, va crește rata de sortare și de reciclare a deșeurilor. Ar avea de câștigat și reciclatorii, pentru că vor sări peste câteva etape: ambalajele vor fi colectate și sortate deja de consumatori și de comercianți.
Autoritățile își propun ca până în 2029 să recicleze 45% din ambalajele de sticlă, 40% - de metal și 20% - de plastic.
Experta spune că sistemul va schimba și comportamentul cetățeanului: „Va achita o taxă pentru ambalaj și, în loc să arunce la gunoi toate PET-urile, sticlele, le va duce la magazin, ca să-și întoarcă banii”.
În același timp, inițiativa va contribui la dezvoltarea principiului „responsabilității extinse a producătorului” – o importantă prevedere din legislația europeană, transpusă în cea națională, care obligă producătorii să recicleze produsele lor scoase din uz.
România a început să implementeze un sistem similar, de garanție-returnare a ambalajelor, în toamna anului 2023, iar rezultatele s-au văzut imediat. Un studiu a arătat că la București, într-o singură lună, cantitatea ambalajelor colectate a crescut de aproape 16 ori. Alte orașe au raportat creșteri mai modeste.
Autoarele studiului susțin că cifrele depind de mărimea localității și densitatea populației, de nivelul de dezvoltare a regiunii și de măsura în care oamenii conștientizează importanța protejării mediului și știu să sorteze deșeurile.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
