Aspecte pozitive și riscuri
Acum, agenția Moody’s, una din cele mai importante trei agenții de rating din lume, spune că îmbunătățirea ratingului reflectă eforturile autorităților moldovene de a-și consolida instituțiile, de a face reforme legate de aderarea la Uniunea Europeană și de a răspunde la șocurile energetice, îndepărtându-se „de dependența istorică” față de Rusia.
Aceste eforturi au contribuit, spun experții Moody’s, la reducerea generală a riscurilor din sfera politică, de la nivelurile anterior foarte ridicate, mediul politic intern fiind caracterizat ca „din ce în ce mai stabil”.
Pe de altă parte, experții cred că ingerințele continue ale Rusiei în treburile interne ale Republicii Moldova sau de destabilizare prin influența sa în regiunea separatistă transnistreană, pe care o susține, continuă să fie mari.
Un alt risc, în opinia experților, este creșterea semnificativă a datoriei de stat, care poate adăuga presiuni negative asupra profilului de credit al țării.
Experții de la Moody’s spun că, în ciuda reformelor și investițiilor susținute de UE, se așteaptă ca performanța de creștere a Republicii Moldova să rămână slabă în raport cu țările cu ratinguri similare.
La ce servește ratingul Moody’s
Jurnalistul economic Ion Chișlea, redactor-șef al revistei „Business Class”, spune că pentru economia moldoveană ratingul revizuit al Moody’s ar însemna costuri de finanțare mai mici pe piețele internaționale și o credibilitate mai mare în fața investitorilor și a partenerilor externi.
Ratingul confirmă că R. Moldova se mișcă într-o direcție corectă în parcursul său european, dar pune, în același timp, presiune pentru continuitatea reformelor în justiție, guvernanță și competitivitate economică, potrivit lui Chișlea.
Între „un semnal clar” și „un cec în alb”
Premierul Alexandru Munteanu este de părere că „perspectiva stabilă” atribuită R. Moldova „nu este o opinie politică”, ci „un semnal clar de încredere din exterior”. R. Moldova devine mai stabilă, mai predictibilă și mai respectată, a scris pe Faceebook șeful Guvernului de la Chișinău.
Fostul premier Ion Sturza crede, însă, că acest rating este un „cec în alb”, așa cum a fost și în 1998 – prima și ultima dată când R. Moldova a fost inclusă în această categorie, Sturza fiind la acea vreme ministru al Economiei.
Omul de afaceri spune că, odată cu această notă, R. Moldova primește șansa să se poziționeze mai bine pe piețele financiare internaționale, dar că „nu va testa curând piețele internaționale și nu va emite obligațiuni de jumătate de miliard de euro, deși teoretic ar putea”, a comentat el pe Facebook.
În septembrie 2025, Agenția Fitch a menținut ratingul R. Moldova la B+ cu „perspectivă stabilă”, la același nivel cu alte țări-candidate la aderare la UE: Muntenegru și Bosnia și Herțegovina, dar cu câteva poziții mai jos decât Albania și Macedonia de Nord.
Iar în octombrie, S&P Global Ratings a acordat R. Moldova ratingul suveran „BB-/B” cu „perspectivă stabilă”, plasând-o în categoria țărilor cu „o economie stabil-speculativă” și cu un risc de credit ridicat, însă fără riscuri imediate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
