Un atac aerian rusesc a devastat un spital de copii din portul asediat Mariupol.
Atacul a stârnit indignare și a fost condamnat la nivel internațional de guvernele de la Washington, Londra sau Vatican, printre alte state.
„Puține lucruri sunt mai josnice decât țintirea celor vulnerabili și lipsiți de apărare”, a scris premierul britanic Boris Johnson pe Twitter, adăugând că președintele rus Vladimir Putin va fi tras „la răspundere pentru crimele sale teribile”.
Atacarea spitalului a avut loc în timp ce coridoarele umanitare care ar fi trebuit să fie înființate pentru a le permite civililor să fugă din mai multe orașe asediate din jurul Ucrainei nu s-au materializat la amploarea așteptată din cauza luptelor continue, lăsând sute de mii de oameni blocați fără provizii de bază, după ce Rusia a invadat fără motive Ucraina.
Consiliul Local al Mariupolului a declarat că atacarea spitalului a provocat pagube „colosale”, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a scris pe Twitter că sub dărâmăturile spitalului se află „oameni, copii”. El a numit bombardamentul o „atrocitate”, iar autoritățile încearcă să stabilească câte persoane au fost ucise sau rănite.
Marea Britanie afirmă că Ministerul rus al Apărării a confirmat că a folosit sistemul de arme TOS-1A în Ucraina. Acest sistem utilizează rachete termobarice.
„Ministrul rus al apărării a confirmat utilizarea sistemului de arme TOS-1A în Ucraina”, a spus pe Twitter. „TOS-1A folosește rachete termobarice, creând efecte incendiare și de explozie”. Armele termobarice, numite uneori „bombe cu vid”, aspiră practic oxigenul din aerul înconjurător generând o explozie la temperatură mai mare decât cea produsă de bombele convenționale.
Deși nu este ilegală, utilizarea lor este controversată, deoarece sunt mult mai devastatoare decât explozibilii convenționali de dimensiuni similare și au un impact devastator asupra oricui este prins în raza lor de explozie.
Ministerul rus al Apărării a recunoscut pentru prima dată că recruții fac parte din personalul militar implicat în invazia în curs de desfășurare a Ucrainei de către Rusia.
Purtătorul de cuvânt al ministerului, Igor Konașenkov, a declarat pe 9 martie că „unii dintre recruți” au fost capturați de forțele armate ucrainene, adăugând că „aproape toți recruții” au fost rechemați de pe teritoriul ucrainean.
Vicepreședinta SUA, Kamala Harris, a sosit la Varșovia la începutul unei vizite de două zile în Polonia și România pentru a discuta despre invazia rusă a Ucrainei și impactul pe care îl are războiul asupra regiunii.
Kamala Harris a ajuns în capitala Poloniei pe 9 martie pe fondul tensiunilor diplomatice produse de transferul avioanelor de luptă. Guvernul polonez a lansat pe 8 martie un plan de a-și transfera avioanele de luptă fabricate în Rusia într-o bază militară americană din Germania, urmând ca, după aceea, avioanele să fie predate piloților ucraineni care încearcă să respingă forțele ruse. La rândul lor, Statele Unite ar furniza Poloniei avioane fabricate în SUA cu „capacități corespunzătoare”.
Dar polonezii nu au discutat cu administrația Biden acest plan înainte de a vorbi despre el în public, iar Pentagonul a respins rapid ideea, considerând că nu este practică. Avioanele de război care ar zbura dintr-o bază din SUA și NATO în spațiul aerian disputat cu Rusia ar crește riscul ca războiul să se extindă dincolo de granițele Ucrainei.