Un studiu sociologic realizat de curând în Gagauz Yeri arată un fel diferit, uneori chiar tranșant diferit, în care locuitorii acestei autonomii văd și apreciază starea de lucruri, politicul și politicienii, instituțiile, problemele, prioritățile sociale și politice, în comparație cu locuitorii restului Republicii Moldova. Tema convorbirii de astăzi cu Ion Jigău, directorul Centrului de cercetări sociologice și de marketing CBS-AXA, centru care a realizat acest sondaj în cooperare cu Institutul de Politici Publice.
Europa Liberă: Un studiu sociologic realizat recent în Gagauz-Yeri. Remarcasem ceva mai înainte că există o diferență vizibilă între modul în care locuitorii acestei regiuni, în comparație cu cei din restul Republicii Moldova, văd și apreciază lucrurile, felul în care trăiesc, se îngrijorează sau optează politic. Din perspectiva Dvs. de sociolog, cât de „altfel”, să spunem așa, este această comunitate, judecând după rezultatele sondajului?
Ion Jigău: „Sunt câteva explicații foarte simple, după mine. Una – foarte importantă – găgăuzii sunt mult mai comunitari decât moldovenii, adică coeziunea socială la nivel de comunitate este mult mai mare.
Doi: moldovenii au un grad mare de evitare a incertitudinii, adică moldovenilor nu le prea place incertitudinea; jumătate din moldovenii sunt orientați – vorbesc de cei de acasă – spre Est, iar jumătate spre Vest. Și atunci, gradul de incertitudine este mare. Unde mergem noi – spre Est sau spre Vest? Nu știm. Jumătate – încolo, jumătate – dincolo, pe când găgăuzii sunt, practic, 95 la sută orientați spre Est. Ei și-au făcut de acum alegerea: 2-3 la sută se orientează spre Turcia, poate mai puțin, 1-2 la sută spre Europa și atât. Și atunci, având alegerea făcută, foarte sigură, ei stau mai ușor cu alte treburi.”
Europa Liberă: Fără surprize, dle Jigău, la capitolul preferințelor politice: Igor Dodon, socialiștii respectiv sunt cu peste 80 și peste 66%. Opțiuni foarte reduse însă, de 2%, pentru opoziția extraparlamentară (PAS, PPDA). Curios e însă că și PDM nu trece de 6%, nu-i așa? Ce-i asta? Eșec al guvernării pentru această regiune?
Ion Jigău: „Nu, problema este că ei au făcut altă alegere în alte probleme și atunci PD-ul, Partidul Democrat nu poate lua mult din simplul motiv că găgăuzii au făcut alte alegeri. Ei sunt foarte de stânga orientați, orientați spre Partidul Socialist, adică ați spus corect: la scoaterea din urne ar fi cam vreo 80%. Și atunci rămâne foarte puțin pentru alte opțiuni.”
Europa Liberă: Să concretizăm, iată, în continuare un pic: aproape 51% din respondenți au spus că treburile în regiune merg bine – 51 la sută! –, iar 28,7%, dacă citesc bine, că treburile merg prost... Optimist, în comparație cu Barometrul Opiniei Publice care arată că la scară națională în jurul la 70%, dacă îmi amintesc bine, din respondenți consideră că lucrurile în Republica Moldova, în general, se dezvoltă într-o direcție greșită. Ce explicație ar fi aici, dle Jigău?
Ion Jigău: „Ține parțial de ceea ce am spus mai înainte. Deci, ei sunt mai comunitari, la dânșii în comunitate lucrurile sunt un pic altfel așezate, adică ei
Moldovenii au un element și o spaimă mare de incertitudine...
au mai mare încredere unul în altul acolo, la nivel de comunitate sunt uniți și tot ce fac, ei fac mult mai, hai să spunem așa, mai cu inimă bună, pe când moldovenii au un element și o spaimă mare de incertitudinea de care am vorbit, adică nu știu ce să facă. Și atunci, hai să spunem, interior ei sunt mult mai pozitiv orientați spre viitor.”
Europa Liberă: Vorbind de încredere în instituții, există și aici un specific. Biserica se bucură de încrederea a 83,4% din respondenți, președintele republicii – 71, bașcanul autonomiei – la fel 71, primăria – 59. Diferit, în comparație cu datele la scara întregii Republici Moldova.
Ion Jigău: „Ei, în foarte multe privințe, au alte valori mult mai radical ortodoxe, ca să spunem așa. Ca să vă spun o mică curiozitate: în 1938 la alegerile care au avut loc în Regat, găgăuzii au votat foarte mulți pentru național-creștini, pentru cuziști, deci pentru un partid de extremă dreaptă de credință ortodoxă. În privința ortodoxiei, în mare măsură nu s-au schimbat, deși creștini practicanți acolo nu sunt chiar cu mult mai mulți decât cei din restul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Firești până la un anumit punct, dle Jigău, aceste diferențe, dar nu pot fi văzute cumva aceste diferențe ca mai puțin benefice pentru armonia dorită în societatea Republicii Moldova? Nu vedeți aici o problemă? Această diferență tranșantă, uneori, care sare în ochi?
Ion Jigău: „Este o diferență. În mare măsură se explică prin orientarea pro-estică a găgăuzilor, foarte puternic determinată și în mare măsură de soft power-ul rus, și în mare măsură prin legăturile găgăuzilor, cel puțin ale liderilor găgăuzi cu partea transnistreană a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar aceste diferențe nu țin, cumva, locuitorii regiunii la o distanță considerabilă, să zicem așa, de restul societății?
Ion Jigău: „Da, este așa. La nivel uzual, adică în contactele cu moldovenii, ei sunt destul de bine mersi, adică în sensul că nu doresc să se certe cu moldovenii, cu restul Republicii Moldova, dar ei au alegerea lor, au bine făcut-o, sunt bine determinați și vor să meargă pe această cale. Cu ei noi, din păcate, și cei de la Chișinău nu prea au lucrat toți acești ani, de când suntem independenți, în sensul că ei nu au fost integrați în societatea noastră; ei chiar găgăuza o vorbesc mult mai puțin decât rusa acasă.”
Europa Liberă: Altfel spus, am putea vorbi aici de un eșec al politicilor centrului față de această regiune?
Ion Jigău: „Da, corect! Este un mare eșec din cauză că noi nu i-am inclus în, hai să spunem așa, să folosim un englezism, în establishment-ul moldovenesc.”
Europa Liberă: Peste 78% din găgăuzi sunt preocupai de problema locurilor de muncă, peste 67 de cea a sporirii veniturilor... Acestea fiind – cum să spun? – preocupări majore. În același timp, de exemplu, „asigurarea însușirii limbii române de către tineri” preocupă doar 0,5% din respondenți, dezvoltarea cooperării cu regiuni din Uniunea Europeană – la fel doar 0,5%. Sunt și aceste cifre o consecință a ceea ce vorbeam mai sus, dle Jigău, a disfuncționalităților de comunicare a capitalei, a centrului Republicii Moldova?
Ion Jigău: „Cu siguranță, da. Primele preocupări sunt cele legate de social, deci ca peste tot în Republica Moldova. Aici nu avem diferențe, dar în ceea ce privește celelalte probleme, deși există centrul de informare și cutare, și cutare acolo, numai cei mai activi, să zicem, câteva ONG-uri și voluntarii care mai fac ceva pe acolo, dar ei sunt puțini. Influența lor în societatea găgăuză este mică și tradițional, așa cum spuneam mai înainte, foarte puțini, deși merg la muncă în Turcia destul de mulți, ei se orientează spre lumea turcofonă mult mai puțin decât spre cea rusofonă, tot așa și spre restul Republicii Moldova. Legăturile lor tradiționale sunt în alte direcții și atunci ei sunt asigurați și își satisfac toate necesitățile acolo pe loc, în Găgăuzia sau undeva în altă parte, nu în restul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: În autonomia găgăuză, dle Jigău, s-au mai făcut cercetări sociologice. Aveți cunoștință poate dacă diferențele în modul în care sunt văzute lucrurile aici se atenuează sau, dimpotrivă, se aprofundează?
Ion Jigău: „Nu. Oricum procesele merg spre apropiere de restul Republicii Moldova. Sunt destul de mulți – hai să spunem așa, ca număr absolut, nu ca rată a populației găgăuze – care doresc să studieze româna și o studiază, dar numărul absolut nu vorbește deloc de ceva, hai să spunem așa, sigur. Sunt mulți, dar ca rată ei sunt totuși relativ puțini și numărul lor crește, al acelor care spuneam eu că sunt mulți, crește câte un pic, dar foarte încet.”
