Secretarul general adjunct al Guvernului, Andrei Strah, a spus Europei Libere că, până acum, au fost examinate 15 decizii de inițiere a procesului de amalgamarea voluntară, însă doar în două cazuri consiliile locale au votat „pentru”.
Satele Călinești, Chetriș și Hâncești, din raionul Fălești, au fost primele care au decis, în luna august, să se unească. La sfârșitul lui noiembrie, s-a votat pentru fuzionarea orașului Leova cu trei sate vecine: Sârma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși.
- Te-ar putea interesa și: Primele trei sate din R. Moldova care încep procesul de unificare voluntară
Timp de trei luni, în aceste localități urmează să aibă loc campanii de comunicare cu locuitorii, iar autoritățile publice locale din fiecare unitate teritorial-administrativă care se amalgamează vor lucra împreună la dezvoltarea viziunii viitoarei primării.
Ulterior, în mai 2025, la Leova și la Chetriș ar urma să fie organizate alegeri locale noi, adică să fie aleși primari pentru localitățile nou-formate după comasare.
Autoritățile așteaptă peste 40 de comasări
Reprezentantul Guvernului responsabil de procesul de amalgamare voluntară susține că numărul acestor localități „va crește foarte rapid”. Potrivit lui, peste 85 de primari sunt interesați de amalgamare și, respectiv, sunt peste 40 de potențiale „clustere”, adică grupuri care ar putea forma noi unități administrative.
„Avem două clustere complete, în care toate consiliile au aprobat amalgamarea. Al treilea îl așteptăm de la Anenii Noi: satele Calfa, Roșcani, Telița au votat, așteptăm și decizia consiliului din Gura Bâcului. De asemenea, la Costești, au fost avizați vecinii”, precizează Andrei Strah.
Primarul satului Costești, din raionul Ialoveni, își dorește ca la acesta să se alipească șase sate mai mici: Hansca, Molești, Pojăreni, Zâmbreni, Mileștii Mici, toate din raionul Ialoveni, și Lipoveni, din raionul Cimișlia.
„Săptămâna trecută, noi am votat pentru inițierea procesului de amalgamare, deja urmează Cancelaria de Stat să aprobe decizia și să o expediem la toate primăriile din jur. Eu am vorbit cu toți primarii, mulți au fost împotrivă. Am vorbit și cu consilierii, ei tot erau sceptici. Apoi, am făcut eu primul pas, am trimis partea de inițiere și acum ei sunt obligați să discute cu locuitorii și consilierii”, a spus Europei Libere primarul de Costești, Ilie Ionaș.
Primarii nu sunt atrași nici de banii promiși de Guvern
Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), care întrunește majoritatea primarilor din țară, susține că „netransparența, graba și stimulentele insuficiente au făcut ca acest început de reformă să aibă așa rezultate”.
„Mijloacele financiare sunt foarte mici pentru aceste sate în care e nevoie de drumuri și apeducte – proiecte mari și costisitoare. Din banii pe care îi alocă autoritățile, poți face vreo 5 km de drum și atât”, a spus Europei Libere Viorel Furdui.
În noiembrie 2023, când a aprobat metodologia de amalgamare voluntară a localităților, Guvernul a anunțat că va susține localitățile amalgamate, oferindu-le „stimulente financiare”. Este vorba de trei tipuri de transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat:
- pentru pregătirea procesului de amalgamare. De exemplu, până la 100.000 de lei, dacă populația totală a localității formate în urma comasării va fi de până la 3.000 de oameni și un milion de lei – dacă va întruni 50.000 de locuitori și mai mult;
- pentru dezvoltarea infrastructurii, calculate după o formulă stipulată în metodologie;
- pentru susținerea bugetelor locale – 100 de lei per locuitor, pentru primii 3.000, și în creștere pentru mai mulți, dar maximum 200 de lei de om.
În 2023, în bugetul de stat au fost prevăzute pentru amalgamare 250 de milioane de lei, iar pentru anul 2024 – 150 de milioane de lei.
Câteva tentative eșuate
Prima tentativă de inițiere a amalgamării voluntare fost a primarului din satul Floreni, raionul Anenii Noi, care își dorea ca acesta să fie alipit la orașul Sângera, din municipiul Chișinău. Inițiativa nici nu a ajuns să fie supusă votului în consiliile locale pentru că primarul din Sângera a refuzat să „ia în subordine o localitate cu o mulțime de probleme”.
Peste jumătate de an, au încercat să se unească satele Copceac și Volintiri, din raionul Ștefan Vodă. Primarii își doreau comasarea celor două localități, dar sătenii și consilierii sătești – nu, cei din urmă votând împotriva amalgamării.
Ce este amalgamarea voluntară?
Gândită ca o primă etapă a reformei administrative, amalgamarea voluntară sau comasarea benevolă presupune că satele, comunele și orașele mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic să fie absorbite de localitățile din apropiere cu capacități administrative mai mari. Având un număr mai mare de locuitori, aceasta ar putea să încaseze mai mulți bani la buget și să atragă mai multe fonduri pentru dezvoltare.
Conform datelor statistice, R. Moldova este extrem de fragmentată din punct de vedere administrativ. Aproape 90% din primării o populație redusă, sub 5.000 de locuitori, iar 35% - chiar mai puțin de 1.500 de locuitori.
Autoritățile de la Chișinău s-au inspirat din experiența Estoniei, o țară mică unde, în urma unei reforme similare demarate acum 8 ani, din peste 200 de primării au rămas circa 80.
Noua unitate administrativă trebuie să aibă cel puțin 3.000 de locuitori; să existe legături rutiere între toate localitățile comasate; distanța din centrul noii localități până la cel mai îndepărtat sat să fie nu mai mare de 25-30 km; primăria să poată acoperi cheltuielile pentru cel puțin 12 angajați.
Acest proces urmează să aibă loc voluntar până în anul 2027, iar, ulterior, va fi impus prin lege. În funcție de rezultatele obținute în urma amalgamării, cele 33 de raioane în care este împărțită administrativ R. Moldova ar putea să dispară, iar în locul lor să fie formate cinci regiuni sau zece districte.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
