Președintele Igor Dodon a anunțat ca vicepremierul rus Dmitri Kozak va vizita săptămâna viitoare Chișinăul. Acesta a fost numit acum un an reprezentant special al președintelui rus pe domeniul dezvoltării relațiilor comercial-economice cu Republica Moldova. Ar fi o vizită dupa 12 ani. Kozak este cunoscut la Chișinău pentru încercarea de a organiza, în 2003, o vizită a lui Vladimir Putin și semnarea unui memorandum pentru rezolvarea problemei transnistrene, care au eșuat însă din cauza protestelor stradale și a presiunilor occidentale asupra fostului președinte moldovean Vladimir Voronin. Venirea emisarului rus la Chișinău ar putea contribui la formarea unei majorități parlamentare PSRM-PDM, crede analistul Ion Leahu, fost membru al Comisiei Unificate de Control.
Europa Liberă: Igor Dodon a avut o nouă întrevedere cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, și a anunțat că săptămâna viitoare la Chișinău este așteptat în vizită vicepremierul rus Dmitri Kozak, care este reprezentantul președintelui rus pentru relațiile comerciale și economice cu Republica Moldova. În ce scop ar putea să vină dl Kozak la Chișinău?
Ion Leahu: „Mai multe luni în urmă am discutat la subiectul respectiv. M-ați întrebat: „Când va veni Kozak?” și v-am spus: „Kozak o să vină atunci când la Chișinău o să fie o putere evident pro-rusă, care n-o să-i trezească niciun fel de suspiciuni și n-o să-i facă niciun fel de surprize”. Adică, el o să vină aici ca și acasă la el.”
Europa Liberă: Stați că guvernare nu s-a ales, nu se știe cine va forma majoritatea, cine va fi în fruntea Executivului...
Ion Leahu: „Chiar sunteți atât de naivă? Odată ce Kozak este invitat aici, înseamnă că totul este de-acum pus la punct, palma este bătută...”
Europa Liberă: Cine cu cine ar fi bătut palma?
Ion Leahu: „Evident că au bătut palma aici dl Dodon cu dl Plahotniuc. Această informație a fost transmisă în cadrul întâlniri cu dl Putin. Mai mult ca atât, el a primit, probabil, niște garanții că o să fie așa cum spune el și n-o să fie altfel.”
Europa Liberă: Adică?
Ion Leahu: „Eu nu știu ce anume ar servi în cazul de față în calitate de garanții, însă probabil că nu numai cuvântul lui, probabil că ceva mai mult.”
Europa Liberă: Mai mult ce ar putea fi?
Poate să fie și un gest din partea lui Plahotniuc, prin care el a dat de înțeles Moscovei că el a înțeles foarte bine situația cu cele două dosare penale...
Ion Leahu: „Eu cred că mai mult poate să fie și un gest din partea lui Plahotniuc, prin care el a dat de înțeles Moscovei că el a înțeles foarte bine situația cu cele două dosare penale. El le-a înțeles, le-a acceptat, le-a aprobat și el garantează că o să se comporte anume așa cum spune dl Dodon. Putin nu spune nimic, el ascultă ce îi spune și cum îi raportează dl Dodon. El i-a raportat: „Dl Putin, noi cu Plahotniuc am bătut palma, noi suntem gata să facem coaliție în Parlament, să facem un Guvern, să promovăm interesele Federației Ruse în ceea ce ține de politica internă și externă. Ordonați!”.”
Europa Liberă: Prin aceasta s-ar explica și tăcerea PD-ului, inclusiv a dlui Plahotniuc, că nu mai iese în fața opiniei publice să spună care le sunt intențiile pentru a debloca această incertitudine politică instaurată după 24 februarie?
Ion Leahu: „Știți, tăcerea este mai puternică decât cuvântul. Tăcerea PD-iștilor, practic de la alegeri încoace, ea demonstrează un singur lucru – ei știu ce vor și știu că au să obțină ceea la ce speră. Și iaca, practic, faptul că vine Dmitri Kozak asta demonstrează că s-a ajuns la aceea despre ce ei au vorbit.”
Europa Liberă: Și atunci, dl Kozak ar putea să aibă întrevederi la nivel de Executiv, mă refer la Guvernul în exercițiu, sau ar putea să se întâlnească chiar și cu dl Plahotniuc?
Ion Leahu: „Eu cred că, oficial, o să se întâlnească numai cu dl Dodon. Plahotniuc încă nu este nimeni. El e numai liderul unui partid, parlamentar, însă totuși nu are nicio funcție în Executiv, cu toate că eu nu exclud că ar putea să aibă o întâlnire neafișată, fără presă.”
Europa Liberă: Dmitri Kozak știe foarte bine că nu este agreat la Chișinău încă din momentul în care a venit cu planul care prevedea federalizarea Republicii Moldova. Aici are foarte mulți oponenți care îl critică. Credeți că ar putea să vină și cu ceva nou pentru reglementarea transnistreană?
Ion Leahu: „Tabăra de oponenți nu este atât de mare pe cât am fi vrut noi. Poate cu excepția grupului de deputați PAS și ai Platformei DA și câțiva adepți ai lor n-o să iasă nimeni cu lozinci gen „Kozak, go home!”.”
Europa Liberă: „Kozak, pleacă acasă!”
Ion Leahu: „Da! Asta-i una. A doua – odată ce el vine, înseamnă că lui i s-a garantat că numai că o să vină și o să fie primit și n-o să aibă niciun fel de impedimente sau unele situații confuze, dar mai mult ca atât...”
Europa Liberă: Predecesorul său, dl Rogozin, a fost declarat persona non grata, a fost întors înapoi de pe aeroport.
Ion Leahu: „Era altă situație, era situația în care un partid destul de influent era dispus spre colaborare cu Uniunea Europeană, și nu cu Rusia, însă după aceea…”
Europa Liberă: Vă referiți tot la PD?
Ion Leahu: „Evident. După aceea au urmat multe lucruri și în special a urmat informația cu privire la intentarea a două dosare penale vizavi de o persoană.”
Europa Liberă: Persoana aceasta fiind dl Plahotniuc?
Ion Leahu: „Dl Plahotniuc... Dosarele penale cu asemenea articole penale grave care, practic, urmăresc dacă nu pedeapsă pe viață, apoi 20 de ani și mai mult, evident că sunt un factor foarte eficient, eu aș spune, în colaborare și dialog.”
Europa Liberă: Întâmplător sau nu, liderul nerecunoscut de la Tiraspol, dl Krasnoselski, a declarat în cadrul unei întâlniri neformale cu mai mulți diplomați din regiunea transnistreană că intenționează să atace în instanță Republica Moldova referitor la agresiunea împotriva poporului transnistrean. Ziceam întâmplător sau nu. Dvs. ce înțelegeți din ceea ce declară dl Krasnoselski?
Ion Leahu: „Deci, toate declarațiile de această natură, fie ale lui Krasnoselski, fie ale predecesorilor lui, Șevciuk și Smirnov, ele au un singur scop: a demonstra populației din stânga Nistrului că guvernarea nu se uită la situația politică externă, ea are o direcție – dezvoltarea spre recunoașterea Transnistriei în calitate de stat suveran. În această cale…”
Europa Liberă: Dar ei știu prea bine că nimeni nu le va recunoaște așa-zisa independență.
Ion Leahu: „Ei nu au nevoie să fie recunoscuți, ei au nevoie să fie liniște și, să spunem așa, constructivism în tabăra pe care o conduc, în populația din stânga Nistrului. Când va veni timpul să-și facă valizele, ei o să plece liniștit, nefiind șuierați, fluierați de populația din stânga Nistrului.”
Europa Liberă: Dle Leahu, dar el folosește niște termeni duri, el spune că în cazul conflictului armat de la Nistru în 1992 ar fi avut loc crime de război și crime împotriva umanității.
Ion Leahu: „Ei s-au învățat foarte bine a manipula, a utiliza cuvinte și fraze și noțiuni foarte dure. Dacă la noi, în partea dreaptă a Nistrului, practic nu era nevoie că întotdeauna aveam argumentul faptului, era suficient numai să te uiți ca să demonstrezi, lor întotdeauna li se cerea să înflorească situația, s-o denatureze, s-o facă mai acceptabilă pentru propria populație.”
Europa Liberă: Tot Krasnoselski spune că în fața acestor diplomați i-ar fi cerut președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, să ofere o apreciere juridică și politică acelui conflict armat de la Nistru din 1992, ceea ce ar fi, așa cum crede el, un pas în vederea normalizării relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol. Igor Dodon va răspunde?
Ion Leahu: „Da, el a făcut… Tot acolo el spune că răspuns n-a primit la această solicitare și nici n-o să primească. Igor Dodon, pur și simplu, a făcut de acum explicația respectivă atunci când a îngenuncheat în fața mormintelor la cetatea din Bender și a depus flori la monumentul, să spunem așa, cazacilor...”
Europa Liberă: Ceva se pune la cale referitor la soluționarea problemei transnistrene? De ce vă pun această întrebare și insist asupra unui răspuns? Pentru că astăzi am citit și declarația dlui Claus Neukirch, care spunea că „în ultimul timp se vede o bună colaborare dintre reprezentanții de pe un mal și altul al Nistrului”, inclusiv a salutat această decizie guvernamentală privind actele de stare civilă pentru cetățenii din stânga Nistrului.
Ion Leahu: „Misiunea OSCE are nevoie stringentă de niște pași concreți și niște realizări și chiar când realizarea aceasta duce în mod evident la înrăutățirea situației pe viitor, ei nu se uită departe. Pentru dânșii contează momentul respectiv. S-a înțeles Chișinăul vizavi de actele respective? Foarte bine! Ei pun o bifă la punctul respectiv și pe urmă au o jumătate de dare de seamă de scris în jurul acestui fenomen.”
Kozak, el nu vine pentru a merge la Cricova, el vine să înceapă procedura de atragere a R. Moldova în cadrul influenței totale a Moscovei...
Europa Liberă: Eu vă întrebam dacă în culise cumva se pune ceva la cale.
Ion Leahu: „Iată acum ajung la asta. Deci, faptul că în sfârșit încoace vine Dmitri Kozak, el nu vine pentru a merge la Cricova să fie servit cu vin gustos, el vine să înceapă procedura de atragere, acaparare a Republicii Moldova în cadrul influenței totale a Moscovei. Și pentru asta, Chișinăul o să primească ceva ce se numește foarte și foarte condițional „reglementarea transnistreană”. Moscova când revine la o întrebare cu care cândva s-a ocupat, dar a fost refuzată, ea propune soluții mult mai dure, mult mai nefaste pentru cel care solicită.”
Europa Liberă: Pentru Republica Moldova în cazul de față?
Ion Leahu: „Da, pentru Republica Moldova. Evident că de acum „memorandumul Kozak”, variantele celea care erau în 2003 au să fie mult, mult mai agravate.”
Europa Liberă: Adică, elementele de federalizare pot fi și mai categorice, în defavoarea Republicii Moldova?
Ion Leahu: „Mult mai categorice și în defavoarea Republicii Moldova și contra intereselor ei, dar principalul: n-o să fie pe prim-plan federalizarea, adică atitudinea față de Transnistria ori relațiile cu Transnistria. În prim-plan o să fie factorul de politică externă – relațiile cu Uniunea Europeană. Republicii Moldova o să i se ceară abandonarea Acordului de Liber Schimb, abandonarea Acordului de Asociere și abandonarea ideii de aderare la Parteneriatul pentru Pace...”
Europa Liberă: Programul Alianței Nord-Atlantice?
Ion Leahu: „Da, programul Alianței Nord-Atlantice. Tot ce ține de relațiile cu Uniunea Europeană se va cere în mod categoric să fie abandonat. Deci, ceea ce ține de neutralitatea politică și militară o să fie foarte și foarte condiționat. Moscova o să ceară de la noi, în primul rând, să semnăm aderarea la Organizația Acordului de Securitate semnată între cinci state, între care Federația Rusă domină – Rusia, Belarus, Kazahstan, Armenia și Tadjikistan.”
Europa Liberă: Și acest lucru iarăși, întâmplător sau nu, se întâmplă tocmai când noul lider de la Kiev, dl Zelenski a spus că prima vizită o efectuează la Bruxelles, va merge și se va întâlni cu demnitarii europeni, ai Uniunii Europene, dar și cu secretarul general NATO. O face pe Rusia să se răzbune, dacă aceasta își trimite emisarul Kozak la Chișinău?
Ion Leahu: „În cazul de față, eu aș admite, cu toate că nu poate să fie, dar totuși, că este o coincidență. Putea să nu fie ales Zelenski, putea să se întâmple așa ca să nu fie ales Zelenski președinte în Ucraina, dar Kozak oricum avea să vină.”
Europa Liberă: Ar avea legătură aceasta și cu depășirea crizei politice? Asta a lăsat să se înțeleagă.
Criza politică era, să spunem așa, inventată și era promovată prin toată mass-media supusă lui Plahotniuc și lui Dodon...
Ion Leahu: „Nu, criza politică era, să spunem așa, inventată și era promovată prin toată mass-media supusă lui Plahotniuc și lui Dodon cu un singur scop - pentru a îndobitoci ultimii rezistenți care au mai rămas în Republica Moldova, ca să le demonstreze că pasul respectiv este unul impus de situația în care PAS și DA, partidul Maiei Sandu și al lui Andrei Năstase au refuzat dialogul constructiv și ambele partide - Socialist și Democrat - n-au avut altă ieșire decât să formeze o coaliție.”
Europa Liberă: Dl Leahu, dar dacă ne amintim ce s-a întâmplat după căderea comuniștilor, tot un emisar rus venise la Chișinău să încerce să creeze o coaliție de atunci PD-PCRM și nu a reușit, pe ultima sută de metri s-a renunțat la negocierile dintre democrații și comuniștii de atunci.
Ion Leahu: „A fost odată... Acum s-a schimbat situația, ei pur și simplu n-au încotro, rușii… și rușii au recurs la niște metode foarte și foarte dure, dar uitați-vă și din altă parte, finanțarea din partea Uniunii Europene este stopată, sistemul pensionar practic e distrus în Republica Moldova. Noi avem o lună, maximum două și lumea o să iasă în stradă.”
Europa Liberă: De unde aveți această informație?
Ion Leahu: „Din Chișinău, din Bălți… Eu cunosc situația. N-o să aibă de unde plăti pensiile.”
Europa Liberă: Din ceea ce ați spus Dvs., concluzia ar fi că Republica Moldova spune adio! relației cu Uniunea Europeană?
Ion Leahu: „Eu cred că da, în linii mari, în dimensiunile celea la care de-acum ne-am deprins: libera circulație, un export destul de puternic, o colaborare la diferite niveluri, implicarea tinerilor în diferite programe, eu cred că la nivelul acesta treptat, dar o să se reducă.”
Europa Liberă: Dar știți că exporturile în mare parte din regiunea transnistreană sunt făcute pe piața comunitară?
Ion Leahu: „Da, eu știu, însă asta nu înseamnă nimic. Exporturile, în primul rând, asigură existența, bunăstarea unui grup foarte și foarte restrâns, compania Sheriff, administrația de la Tiraspol, structurile de forță, iar populația cum a primit niște pensii și salarii mizerabile, tot așa și trăiește.”
Europa Liberă: Dl Kozak ar putea să treacă Nistrul, să ajungă și la Tiraspol?
Ion Leahu: „Neapărat, neapărat... El vine aici anume cu acest scop, că totuși Tiraspolul are ambiție, ambiție proprie și nu întotdeauna Moscovei îi reușește din prima să treacă peste aceste ambiții. Deci, o să fie necesar de a elabora un plan, un mod de comportament al Tiraspolului care va ceda, dar va ceda treptat influența, sub presiunea multor factori etc., etc., etc. Toate lucrurile acestea trebuie prelucrate, trebuie vorbite, discutate.”
