Linkuri accesibilitate

A murit fostul deținut politic și disident sovietic Serghei Kovaliov (1930 – 2021)


Serghei Kovaliov a fost unul dintre cei mai respectați activişti pentru drepturile omului. Fostul deținut politic și disident din epoca sovietică a murit la vârsta de 91 de ani la Moscova. Fiul lui Kovaliov, Ivan, a scris pe Facebook că tatăl său a murit în somn la Moscova noaptea trecută.

Serghei Kovaliov s-a născut în 1930, la începutul terorii staliniste, într-un târg din Ucraina, Seredina Buda. A fost biofizician și nimic nu părea să îl predispună unui destin de opozant politic, asta până în momentul în care regimul sovietic avea să promoveze teoriile agricole ale unui alt biolog ucrainean, protejatul lui Stalin: Lîsenko. În 1969, după scurtul dezgheț al lui Hrușciov, Kovaliov a fondat prima organizație sovietică destinată apărării drepturilor omului. A colaborat activ cu mişcări similare din țările baltice, până când, în 1974, a fost judecat și condamnat pentru propagandă anti-sovietică.

A semnat scrisori și apeluri în sprijinul prizonierilor politici precum liderul tătarilor din Crimeea Mistafa Djamilev, Aleksandr Soljenițîn sau Vladimir Bukovski.

Serghei Kovaliov: Democrație și deziluzii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:06 0:00
Link direct

A fost arestat în 1974 pentru activismul său în apărarea drepturilor omului. A făcut șapte ani de Gulag în Siberia, urmați de trei ani de exil intern, tot în Siberia, aproape de cercul polar. I s-a permis să se întoarcă la Moscova abia în timpul Perestroikăi lui Mihail Gorbaciov. Înainte de destrămarea URSS-ului, a fondat Asociaţia Memorial, care studiază crimele stalinismului, dar și încălcările recente ale drepturilor omului. Tot Kovaliov a fost cel care a fondat filiala rusă a organizaţiei Amnesty International.

În 1990, Kovaliov a fost ales în Sovietul Suprem rus. De asemenea, a prezidat Comitetul pentru Drepturile Omului și a fost autor al Declarației din 1991 a drepturilor omului și cetățeanului. În 1994-95, a fost primul avocat al drepturilor omului din Rusia.

În această calitate, a călătorit la Groznîi, capitala Ceceniei , cu o delegație de deputați ai Dumei și reprezentanți ai Asociației Memorial în timpul primului război cecen. Se afla la Groznîi în timpul asaltului întreprins de forțele ruse la 31 decembrie 1994 împotriva orașului. I-a îndemnat pe comandanții ruși să oprească asaltul.

Datorită opoziției sale față de conflictul cecen, deputaţii Dumei de Stat l-au îndepărtat în martie 1995 din funcţia de ombudsman.

Câteva luni mai târziu, în iunie 1995, Kovaliov a condus un grup de parlamentari care au negociat cu succes eliberarea a peste 1.600 de ostatici reținuți la Budionovsk, în Stavropol Krai, de către cecenii radicali care cereau sfârșitul războiului din Cecenia.

În 1996, activistul a demisionat din funcția de președinte al comisiei pentru drepturile omului a președintelui Boris Elțin, criticându-l pe Elțin pentru că s-a abătut de la principiile democratice.

Nu mai pot lucra cu un președinte care cred că nu este un susținător al democrației...

Nu mai pot lucra cu un președinte care cred că nu este un susținător al democrației sau un garant al drepturilor și libertăților civice în țara mea”, a scria atunci Kovaliov.

În 2003, un proiect al său de investigare publică a controversatelor atentate asupra apartamentelor din 1999 din Moscova - care au deschis calea către un al doilea război cecen și către președinție fostului ofițer KGB, Vladimir Putin – a eșuat când două dintre personalitățile sale de conducere au decedat – una a fost împușcată, și cealaltă a murit de o boală misterioasă.

În 2003, cariera legislativă a lui Kovaliov a luat și ea sfârşit atunci când el și aliații săi liberali din Iabloko nu au atins pragul de 5% pentru a intra în Dumă.

Pe măsură ce Putin și-a consolidat puterea, Kovaliov a criticat centralizarea statului în jurul președinției. În martie 2010, el a fost unul dintre cei mai proeminenți semnatari ai unui apel deschis intitulat Putin Must Go, care a adunat de atunci peste 150.000 de semnături.

În 2008, s-a opus intervenției militare a Rusiei în Georgia și recunoașterii de către Moscova a regiunilor separatiste din Abhazia și Osetia de Sud.

Kovaliov s-a pronunțat, de asemenea, și împotriva anexării de către Moscova a peninsulei Crimeea de la Ucraina și sprijinului militar, politic și economic al autorităților ruse pentru separatiștii din estul Ucrainei.

Kovaliov a fost autorul principal al capitolului doi din actuala Constituție rusă, care enumeră „drepturile și libertățile omului și ale cetățeanului” pe baza dreptului internațional și a Declarației Universale a Drepturilor Omului a ONU.

„Nu se pot sacrifica principiile de dragul lucrurilor pragmatice”, a spus Kovaliov într-un interviu acordat serviciului rus al postului nostru în 2011. „Va ajunge să ne coste mai mult”.

Nu se pot sacrifica principiile de dragul lucrurilor pragmatice...

Sunt un antipatriot”, a spus el într-un alt interviu, în 2005, în care a subliniat calitățile universale ale justiției, demnității și drepturilor omului. „Chiar nu-mi place ceea ce se numește «patriotism» și cred că este o idee dăunătoare din punct de vedere social.”

În ultimii ani, Kovaliov se retrăsese din viața publică, deși a publicat ocazional declarații despre evoluțiile care îl preocupau.

Ca reacție la știrile despre trecerea sa, grupul pentru drepturile omului Memorial a emis o declarație despre omul care „a fost membru Memorial până la capăt”.

„Ne va fi dor de Serghei Adamovici în multe privințe: ca un iubit, vechi prieten; ca un camarad neînfricat; și ca un intelectual și consilier care a fost întotdeauna și în orice mod fidel ideii drepturilor omului, fie în război, fie în pace, în politică sau în viața de zi cu zi”, a scris grupul.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG