Politicianul reformist, de profesie chirurg cardiolog, preia astfel conducerea unei țări slăbite de sancțiunile economice impuse din cauza programului său nuclear, notează Associated Press.
În cadrul unei ceremonii de învestire, la 28 iulie, Ayatollahul Ali Khamenei l-a îndemnat pe Pezeshkian să prioritizeze relațiile cu vecinii, țările africane și asiatice, precum și cu țările care „au susținut și ajutat” Iranul în politicile externe ale Teheranului.
Khamenei a criticat țările europene pentru că „s-au comportat rău cu noi” prin adoptarea de sancțiuni, pentru embargoul asupra petrolului și pentru acuzațiile de încălcări ale drepturilor omului.
De asemenea, el a condamnat Israelul pentru acțiunile sale în Gaza, în urma cărora au murit copii, femei și persoane spitalizate „care nu au tras niciun glonț” împotriva forțelor israeliene.
„Regimul sionist își arată fața cea mai urâtă ca criminal de război," a spus Khamenei, acuzând Israelul de stabilirea unui „nou record în asasinări” și cruzime. El a denunțat și Congresul SUA pentru că l-a primit pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu să țină un discurs.
Vorbind la aceeași ceremonie, duminică, Pezeshkian a adus un omagiu generalului Qassem Soleimani, arhitectul activităților militare regionale ale Iranului, care a fost ucis într-un atac cu dronă al SUA în 2020. El și-a reiterat promisiunea de a urma o politică externă „constructivă și eficientă”, de a consolida statul de drept, de a oferi oportunități egale cetățenilor, de a sprijini familiile și de a proteja mediul înconjurător.
În primul său act oficial în funcție, Pezeshkian l-a numit pe Mohammad Reza Aref, 72 de ani, ca prim-vicepreședinte. Aref, considerat un reformist moderat, a deținut acest post între 2001-2005 sub președinția fostului președinte Mohammad Khatami. Aref are un doctorat în inginerie de la Universitatea Stanford, din Statele Unite.
Pezeshkian preia funcția de la predecesorul său, Ebrahim Raisi, care a decedat într-un accident de elicopter în mai, ceea ce a dus la alegeri anticipate. După depunerea jurământului în parlament, el are răgaz de două săptămâni pentru a-și forma propriul cabinet și pentru un vot de încredere în parlament.
Limitele reformismului
Noul președinte iranian a promis în campania electorală că nu va face schimbări radicale în teocrația șiită a Iranului, îmbrățișându-l pe Khamenei ca arbitru final în toate chestiunile de stat. Pezeshkian ar putea orienta politica externă a Iranului fie către ostilitate, fie către colaborare cu Occidentul și se confruntă cu provocarea constantă a hard-linerilor (durilor) care încă controlează guvernul.
Pezeshkian a încercat să găsească un echilibru între hard-lineri și reformiști, cu care s-a identificat. El a criticat în repetate rânduri SUA, lăudând în același timp Gărzile Revoluționare ale Iranului pentru doborârea unei drone americane în 2019, pe care a numit-o „un pumn în fața americanilor.”
Printre provocările urgente cu care se confruntă Pezeshkian se numără războiul Israel-Hamas din Fâșia Gaza și temerile Occidentului cu privire la îmbogățirea uraniului în Iran.
În aprilie, Iranul a lansat primul său atac direct din istorie asupra Israelului din cauza războiului din Gaza, iar milițiile înarmate de Teheran — inclusiv Hezbollah din Liban și rebelii Houthi din Yemen — și-au intensificat propriile atacuri.
Iranul a purtat discuții indirecte cu administrația președintelui american Joe Biden cu privire la programul său nuclear, dar nu a existat niciun progres în ridicarea sancțiunilor economice dure împotriva Teheranului.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
