Despre rezultatul «referendumurilor» în vederea anexării de către Rusia a teritoriilor ocupate în Ucraina, presa de mai peste tot scrie astăzi pe larg, neverosimilul rezultat de 96%-97% fiind pomenit doar pentru a aminti că această farsă de tip nord-coreean s-a ținut, cum insistă Le Monde, sub amenințarea puștilor. Rezultat “absurd”, notează și Washington Post.
Acela a fost însă un eveniment fără mare suspans, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în continuare în Italia.
Zelenski o felicită pe Meloni
In Italia, Corriere della Sera, cotidianul din Milano, subliniază că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a felicitat-o pe Giorgia Meloni, învingătoarea în alegerile de duminica trecută, spunând: „Apreciem sprijinul constant al Italiei pentru Ucraina în lupta împotriva agresiunii ruse – a scris el – Mizăm pe o colaborare fructuoasă cu noul guvern italian”.
La Roma, o analiză în La Repubblica trece în revistă feluritele combinații posibile pentru formarea viitorului guvern italian, amintind că o oarecare marjă de manevră în testarea diferitelor modele o are și președintele țării, foarte respectatul Sergio Mattarella.
După victoria, duminică, a postfasciștilor din Fratelli d’Italia ai Georgiei Meloni, Libération, la Paris, sintetizează, prin patru mari exemple, cum guvernează dreapta extremă în Europa: exemplele sunt Ungaria, Polonia, Suedia și Austria.
Criteriile reținute de Libération sunt poziția față de avort, libertatea de exprimare și imigrație.
Ungaria eternului Orbán
Aflat de doisprezece ani la putere, Viktor Orbán a supus cu meticulozitate statul de drept, datorită majorității confortabile de două treimi în Parlament de care se bucură partidul său ultranaționalist Fidesz și prin instaurarea unui regim excepțional care îi permite să guverneze prin decrete. Mecanismele democrației – funcționarea constituțională, sistemul electoral, independența justiției, conflictele de interese, pluralismul mass-media – sunt atacate sistematic. La fel ca o mulțime de libertăți (de exprimare, academice, religioase, de asociere) și drepturi (ale persoanelor LGBT+, minorităților, migranților, solicitanților de azil și refugiaților). Pentru prima dată, Comisia Europeană a reacționat ferm solicitând pe 18 septembrie suspendarea plății a 7,5 miliarde de euro - parte din fondurile comunitare de care beneficiază Ungaria - din cauza corupției endemice răspândită în această țară. Cu trei zile mai devreme, guvernul înăsprise legea avortului, obligând acum mamele să asculte bătăile inimii fătului înainte de avort. Este pentru prima dată când legea avortului, adoptată în 1992 și larg acceptată în societatea maghiară, a fost modificată.
Polonia: don’t give PiS a chance
Din 2005 încoace, coalițiile conduse de partidul ultra-conservator Dreptate și Justiție (PiS) și conduse de premierul Mateusz Morawiecki au erodat constant principiile statului de drept. Atacurile asupra presei străine (și în special americane), împotriva independenței justiției și restrângerea sistematică a drepturilor minorităților au devenit o constantă a acestui guvern. Din octombrie 2020 și decizia unei curți constituționale total subordonată puterii (PiS a ales 11 din cei 12 judecători), dreptul la avort aproape că a dispărut în Polonia. Doar întreruperea sarcinii în caz de viol sau punerea în pericol a mamei sunt acum autorizate, în anumite circumstanțe foarte restrânse. Avorturile în cazul malformațiilor fetale sunt interzise, iar medicii care le efectuează riscă până la trei ani de închisoare.
Suedia lui Jimmie Akesson
Coaliția de dreapta și de extremă dreapta, la care participă partidul naționalist și anti-imigrație Democrații din Suedia (SD), moștenitorul unui grup neofascist și condus de Jimmie Akesson, învingător la alegerile de la începutul lunii septembrie (despre care am mai scris aici, în revista presei), este încă în procesul de negociere a formării unui guvern. Dacă SD nu este sigur că vor participa, el va influența fără îndoială actele legislative. Campania lor s-a învârtit în principal în jurul problemelor de securitate și imigrație. În programul lor, ei au promis că vor adopta cea mai restrictivă politică de migrație din Uniunea Europeană, vor expulza infractorii de origine străină, vor limita reîntregirea familiei sau chiar vor refuza cererile de azil „celor care își creează motivele cererii de azil după părăsirea țării lor de origine”, o prevedere care ar putea viza în special persoanele LGBT+.
Austria după „lbizagate”
La sfârșitul anului 2017, partidul conservator ÖVP, condus atunci de Sebastian Kurz, a format o coaliție guvernamentală cu partidul de extremă dreapta FPÖ. Dar experiența s-a oprit brusc în mai 2019, după „lbizagate”, scandalul de corupție care l-a implicat direct pe vicecancelarul și șeful extremei drepte austriece Heinz-Christian Strache, forțat apoi să demisioneze. Alegerile anticipate au avut loc în septembrie 2019. De atunci, FPÖ nu a mai participat la un guvern. Din decembrie 2021, Austria este guvernată de o coaliție între conservatorul ÖVP și Verzi, care pledează pentru o politică de imigrație foarte restrictivă.
Vinul din Crimeea al lui Berlusconi
Înapoi în peninsula italiană, presa mai subliniază și că Giorgia Meloni și-a exprimat în mod repetat simpatia și sprijinul pentru Ucraina, că ea se declară pro-NATO și că nu a arătat nici o simpatie pentru Putin. Nu același lucru se poate spune despre șeful formațiunii Lega, Matteo Salvini (parchetul a deschis o anchetă în legătură cu suspecte legături ale grupării lui, inclusiv financiare, cu Moscova) sau Silvio Berlusconi.
Berlusconi s-a mândrit întotdeauna cu prietenia sa pentru Putin, de care e fascinat, ba chiar are interdicție de călătorie în Ucraina după ce, în septembrie 2015, el a mers împreună cu Putin în Crimeea, la cramele din Massandra, unde au băut o sticlă de vin spaniol veche de 240 de ani, din vremea Caterinei cea Mare. Nu doar că sticla de vin, patrimoniu ucrainean, era estimată la circa 100.000 de euro, dar era vorba de o încălcare flagrantă a suveranității Ucrainei și a regimului sancțiunilor impus Rusiei de Uniunea Europeană.
Lui Berlusconi însă nu i-a păsat, din moment ce a putut să se distreze puțin cu „prietenul” său Putin, care altminteri nu este un pasionat de „Bunga-Bunga” ca Gaddafi, sau ca fostul premier ceh Mirek Topolánek, fotografiat gol de niște paparazzi, în 2009, la vila lui Berlusconi din Sardinia, Topolánek proaspăt ieșit dintr-o orgie în compania unor call girls.
Iran: “Moarte dictatorului!”
Dincolo de Europa, continuă protestele în Iran, cum o amintește la Londra The Economist. Mânia populară crește, iar regimul amenință cu o baie de sânge. Marchează însă oare sloganul “Moarte dictatorului!” (e vorba de Ali Khamenei “liderul suprem” al Iranului), scandat în mod repetat la mitingurile din Iran, începutul unui protest mai amplu, cu revendicări politice? Confruntați cu o mișcare în creștere, unii se tem că acest scenariu va eșua, Teheranul orchestrând un masacru.
În ciuda unnei represiuni violente, care a făcut până acum mai bine de 70 de morți, notează Courrier International, revolta nu pare însă a se opri în Iran, unde demonstrațiile nocturne de două săptămâni încoace în mai multe orașe ale țării, inclusiv în capitală, Teheran (cf. foto), luând din ce în ce mai mult aspectul unui protest împotriva sistem de guvernare.
„Au fost semnalate proteste în majoritatea celor 31 de provincii ale țării”, relateaƶză Al-Jazeera, și cu totul în 90 de orașe, potrivit televiziunii americane MSNBC.
Soldați beți și ascunși în frigider: videoclipurile false ale recrutării în Rusia
Revenind la haosul recrutării din Rusia, trebuie constatat că situația a fost abil deturnată de partea pro-ucraineană pentru a ridiculiza armata rusă. Multe videoclipuri circulă pe web (mai ales în « twittosferă»), batjocorind dezastrul procedurilor mobilizării rusești și nepregătirea recruților. Unele dintre ele, însă, nu au nimic de-a face cu știrile recente și sunt vechi sau false. Într-un exercițiu de onestitate jurnalistică, în Franța, același Libération pomenit anterior le-a decorticat pe cele mai cunoscute.
Sigur, clipurile video sunt mai toate autentice, însă unele sunt vechi de 6-7 ani și nu au legătură cu recrutarea actuală. De pildă, uluitoarea scenă în care polițiștii ruși caută într-un apartament, unde găsesc un bărbat ascuns într-un frigider (— Priviet, Andrei!…). Scena nu are însă nicio legătură cu războiul din Ucraina și nici cu vreun cetățean mobilizat care ar fi fugit de apel. Turnat în urmă cu peste șapte ani, videoclipul arată, potrivit televiziunii ruse și presei locale, o percheziție care a avut loc în Ekaterinburg, Rusia. Bărbatul era, potrivit titlurilor presei locale, căutat pentru furt, când polițiștii l-au găsit în frigiderul mamei sale.
Sau, cum a arătat-o internautul din spatele contului @CharlieBismuth, membru al Katiba des Narvalos, un grup de cetățeni care investighează teroriștii, în special online, acel cumplit videoclip în care un bărbat își izbește mecanic capul de capota unei mașini timp de aproape un minut și treizeci de secunde, în vreme ce tovarășii lui de beție îl încurajează să continue, este, de asemenea, deturnat (satiric) ca înfățișând un soldat mobilizat, deși scena datează din 2021, sau e și mai veche, precedând cu mult mobilizarea actuală din Rusia.
Dar, cum încheie Libération: «este vorba de videoclipuri, uneori preluate de mii de ori prin share, care contribuie în felul lor la propagandă și la războiul informațional, ridiculizând inamicul.»
