Educația fetelor și femeilor este universal acceptată în peste 200 de țări și teritorii, inclusiv în aproape 50 de națiuni cu majoritate musulmană.
Dar, de când s-au întors la putere în urmă cu doi ani, talibanii islamiști din Afganistan le-au interzis adolescentelor să meargă la școală după clasa a șasea. Interdicția a fost extinsă în decembrie și pentru studentele din universități.
Nenumăratele proteste ale afganilor din țară, presiunea comunității internaționale și a savanților și clericilor musulmani nu au reușit să-i convingă pe liderii talibani fundamentaliști să redeschidă școlile pentru fete.
Părerile experților diferă. Unii consideră că interdicția își are rădăcinile în modul în care este modelată interpretarea talibanilor asupra islamului de obiceiurile tribale conservatoare și practicile culturale paștune. Alții consideră însă că interdicția este determinată de modul în care clericii talibani interpretează învățăturile islamice.
Majoritatea liderilor talibani sunt etnici paștuni, clerici musulmani suniți. Mulți au fost educați în madrasele deobandi din Pakistanul vecin. Deobandismul a apărut ca o mișcare de renaștere islamică puritană în India colonială britanică din secolul al XIX-lea. Bazat pe școala de jurisprudență sunnită hanafi, este o tulpină proeminentă printre islamiștii din Afganistan și Pakistan.
Influențe tribale
Sami Yousafzai, experimentat jurnalist și comentator afgan, susține că restricțiile talibanilor împotriva femeilor sunt legate de obiceiurile sociale și practicile culturale din estul și sudul Afganistanului.
Majoritatea liderilor talibani provin din diferite comunități tribale rurale paștuni din aceste regiuni aflate la granița cu Pakistanul.
„Ei cred că locul unei femei este fie în casă, fie în mormânt”, sintetizează Yousafzai credința talibană de bază influențată de statutul femeilor în familiile clericilor și liderilor religioși din aceste regiuni paștune.
„Femeile care trăiesc în gospodăriile actualilor lideri talibani nu au fost niciodată educate și nu și-au părăsit casele”, a spus Yousafzai, care a urmărit grupul islamist de când a apărut ca o adunătură de militanți zdrențăroși în provincia Kandahar, din sudul Afganistanului, la sfârșitul anului 1994. „Aceste femei nu au avut niciodată vreo slujbă fie ea guvernamentală sau neguvernamentală.”
Yousafzai e de părere că talibanii susțin politicile modelate de această viziune asupra lumii, bazându-se pe învățăturile islamice care propovăduiesc astfel de idei. El spune că liderii talibani se sprijină pe cuvintele atribuite profetului Mahomed care descurajează femeile să-și părăsească casele.
„Convingerea lor fundamentală este că fetele la pubertate nu ar trebui să plece de acasă sub nicio circumstanță”, a spus el. „De aceea ei consideră femeile care pleacă de acasă pentru educație sau muncă se fac vinovate de corupție morală.”
În Afganistan, o națiune musulmană de aproximativ 40 de milioane de persoane, activiștii și susținătorii drepturilor omului îi acuză pe talibani că aplică un „apartheid de gen” negându-le femeilor dreptul la educație, muncă și libertate de mișcare și decid cum pot apărea în public.
Majoritatea musulmanilor sunt de acord că islamul le permite femeilor să se educe. Cu toate acestea, talibanii spun public că le vor permite fetelor accesul la educație numai după asigurarea segregării complete de gen și a altor condiții nespecificate.
Aproape toate școlile secundare afgane au fost separate pe bază de gen, iar universitățile au impus o separare strictă între bărbați și femei după ce talibanii au preluat puterea.
Yousafzai spune că în societățile conservatoare și tradiționale musulmane din întreaga lume, unii clerici sunt în favoarea restricțiilor în domeniul educației, muncii și în ceea ce privește viața publică a femeilor. Dar guvernele din acele țări, de obicei, se opun sau limitează aplicarea unor asemenea idei.
În ultimii ani, Arabia Saudită - una dintre cele mai conservatoare națiuni musulmane sunite - le-a permis femeilor să conducă și le-a acordat libertatea de mișcare fără un tutore masculin. Acești pași fac parte din reformele prințului moștenitor Muhammad bin Salman.
Faptul că talibanii le-au tăiat femeilor accesul la educație a declanșat criticile și condamnările musulmanilor de pretutindeni.
„Faptul că talibanii intezic educația femeilor nu își are rădăcinile în legea islamică șaria, ci reflectă mai degrabă superstiții culturale care contrazic învățăturile islamului”, a declarat Salam al-Marrayati, președintele Consiliului pentru Afaceri Publice Musulmane din Statele Unite.
El spune că, spre deosebire de practicile talibanilor, „Islamul subliniază importanța căutării cunoștințelor și încurajează toți indivizii, indiferent de sex, să obțină o educație”.
Conflict istoric
Dar savanții islamici și cei care au încercat să-i convingă pe talibani despre redeschiderea școlilor de fete oferă o altă explicație.
John Mohammad Butt, un savant islamic și fost jurnalist BBC, singurul occidental care a absolvit Darul Uloom Deoband din India, susține că politica talibanilor privind educația fetelor nu este tribală, ci modelată de conflictul vechi de un secol asupra educației moderne.
„Problema este că educația fetelor în Afganistan – de fapt, educația de azi, în general – a fost, în mare măsură, introdusă în Afganistan conform unei agende seculare”, spune el.
În anii 1920, o coaliție formată din clerici conservatori și lideri tribali și comunitari l-a detronat pe regele reformist Amanullah Khan. Acesta voia să modernizeze Afganistanul urmând principiile seculare aplicate de liderul turc Kamal Ataturk și a susținut educația modernă și drepturile femeilor.
Această opoziție față de modernitate și secularism a continuat, iar clericii conservatori s-au opus educației și emancipării femeilor. A devenit un element-cheie al opoziției islamiste față de guvernele comuniste afgane pro-sovietice, după lovitura de stat militară din aprilie 1978 care a pus capăt monarhiei afgane. Mujahedinii i-au acuzat pe comuniști că răspândesc imoralitate prin promovarea educației și a emancipării femeilor.
„Acest lucru a determinat o atenție deosebită din partea cercurilor conservatoare din Afganistan cu privire la educația fetelor”, a spus Butt.
„Convingere ideologică profundă”
Obaidullah Baheer, lector de științe politice la Universitatea Americană din Afganistan, s-a alăturat efortului de a anula interdicția, discutând cu talibanii anul trecut.
Dar el spune că efortul a eșuat pentru că „interdicția este o chestiune de convingere ideologică profundă” pentru actualul lider suprem al talibanilor, mullah Haibatullah Akhundzada.
Baheer spune că cei mai proeminenți lideri talibani au studiat în madrasele pakistaneze și sunt astfel deconectați de viața satului și de cea tribală.
„Au fost îndoctrinați de școala de gândire Deobandi și aplică acum cea mai strictă versiune a islamului asupra populației afgane”, a spus el.
El susține că interzicerea educării fetelor este o politică deliberată susținută de Akhundzada, care ar fi adoptatt fără rezerve concluziile cărții Emiratul Islamic și sistemul său scrisă în limba arabă de judecătorul-șef taliban, Abdul Hakim Haqqani. În această carte, Haqqani, urmând o opinie marginală în lumea islamică, evidențiază alegerea uneia dintre soțiile profetului Mahomed, Sawdah Bint Zam'ah, care a ales să rămână acasă până la moartea ei.
Baheer spune că Haqqani ignoră celelalte soții și însoțitoare de sex feminin al profetului care au jucat un rol activ în multe sectoare ale societății, făcând uitat faptul că acestea au fost uneori eleve, alteori profesoare ale bărbaților.
„Această opinie marginală nu este a tuturor liderilor talibani, dar este una de care actualul suveran absolut, emirul taliban, pare să fie convins”, a spus el.
Butt spune că până și Haqqani a recunoscut principiul că, dacă dacă femeile trebuie să acționeze într-un domeniu, femeile trebuie mai întâi să învețe despre acesta.
„Sper că autoritățile talibane vor ajunge să-și dea seama într-un viitor nu prea îndepărtat că educația femeilor le va transforma pe femeile afgane în musulmani mai buni”, spune el. „Le va permite să aducă o contribuție mai puternică la bunăstarea țării lor.”
La doi ani după ce s-au confruntat cu această problemă, diplomații occidentali par să încurajeze cercurile conservatoare și clericale afgane să găsească modalități de a pune capăt interdicției.
Tom West, reprezentantul special al SUA pentru Afganistan, a scris recent pe Twitter că femeile afgane trebuie să fie educate și să contribuie la economie pentru a-și ajuta țara să stea pe picioarele ei.
