Thorgerdur (Þorgerður, în grafia islandeză) Katrin Gunnarsdottir a acuzat de „alarmism” într-un interviu cu ziarul britanic Guardian persoane și grupări din țară și din străinătate, afirmând că Islanda este ținta unor informații eronate și a unei retorici preluate „din manualul lui Nigel Farage și al partidului Reform”- cei care au jucat un rol mare în ieșirea Marii Britanii din UE în urma referendumului despre „Brexit”, din 2016.
Guvernul de coaliție islandez – format din partidele de stânga Alianța Social-Democrată și Partidul Popular, precum și din Partidul Liberal Reformist pro-european de centru-dreapta al lui Þorgerður – a surprins pe mulți când a anunțat în martie că va organiza referendumul privind aderarea la UE la sfârșitul verii, deși anterior declarase că va face acest lucru probabil în 2027.
Decizia a fost motivată, în parte, de amenințările din partea Statelor Unite, un aliat tradițional al Islandei, de a-i anexa cu forța cel mai apropiat vecin, Groenlanda, scrie Guardian.
Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, iar în anul următor Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare, însă în 2013 guvernul islandez s-a retras.
Dacă islandezii vor vota „da”, negocierile vor fi reluate, iar dacă se va ajunge la un acord cu UE, guvernul va organiza un al doilea referendum pentru a decide dacă acesta trebuie acceptat sau nu.
Sondajele de opinie indică o cursă strânsă. Conform unui sondaj recent realizat la comanda Ministerului Afacerilor Externe, 42% dintre islandezi s-au declarat în favoarea reluării negocierilor de aderare, iar 39% s-au opus.
Susținătorii aderării la UE consideră că aceasta este importantă pentru securitatea țării și a regiunii și reprezintă o oportunitate pentru o mai bună integrare în Europa, în timp ce oponenții avertizează asupra impactului potențial asupra pescuitului, agriculturii și suveranității Islandei.
„Conținut care pare credibil, dar este înșelător”
Declarațiile lui Þorgerður din Guardian vin după ce prim-ministra Kristrún Frostadóttir a avertizat că influența străină asupra referendumului „nu va fi tolerată, fie că provine din partea Uniunii Europene, a Chinei, a Rusiei sau a Statelor Unite”.
Președinta islandeză Halla Tómasdóttir a emis un avertisment cu privire la pericolele IA, despre care a spus că „poate produce instantaneu conținut care pare credibil, dar este înșelător, poate răspândi informații neverificate cu o viteză vertiginoasă și ne poate influența opiniile și bunăstarea în moduri de care nu suntem întotdeauna conștienți”.
Hafsteinn Einarsson, profesor asociat la Universitatea din Islanda specializat în IA, a declarat pentru Guardian că nu crede că Islanda este pregătită să informeze publicul în mod clar cu privire la referendum. El a constatat că modelele de IA răspund adesea la întrebări frecvente despre referendum în islandeză folosind surse nesigure, într-o vreme când este din ce în ce mai ușor să produci dezinformare în masă folosind IA.
Dacă s-ar hotărî să reia negocierile cu UE, ajunse aproape la final când au fost suspendate în 2013, Islanda, o țară bogată, sigură și democratică, cu 400.000 de locuitori, ar putea îndeplini practic imediat toate condițiile aderării, iar negocierile ar merge probabil repede. În capitolul dedicat relației bilaterale de Consiliul European pe pagina sa de net se amintește că suspendarea procesului, în urmă cu aproape 13 ani nu trebuie să fie definitivă.
„Consiliul precizează... că UE este pregătită să continue procesul de negociere, în cazul în care Islanda ar decide să îl reia”, se arată în document.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te