Linkuri accesibilitate

Israelul bombardează sudul Fâșiei Gaza, în vreme ce foametea face ravagii


Refugiați palestinieni la coadă la ajutoare, în Rafah, în sudul Fâșiei Gaza, 11 decembrie 2023
Refugiați palestinieni la coadă la ajutoare, în Rafah, în sudul Fâșiei Gaza, 11 decembrie 2023

Avioanele și tancurile israeliene au bombardat fără încetare sudul Fâșiei Gaza în cursul nopții și în dimineața zilei de marți.

ONU a declarat că distribuirea de ajutoare alimentare către locuitorii din Gaza a fost, în mare parte, blocată din cauza intensității luptelor care durează de două luni dintre Israel și Hamas, organizație considerată teroristă de SUA și Uniunea Europeană. Foametea capătă proporții de masă, avertizează ONU.

În orașul Rafah din sudul Gazei, care se învecinează cu Egiptul, oficialii din domeniul sănătății au declarat că 22 de persoane, inclusiv copii, au fost ucise după ce aviația israeliană a bombardat mai multe case în timpul nopții. Echipele de salvare caută, în continuare, victime sub dărâmături.

Martorii oculari spun că bombardamentele din orașul Rafah, zona pe care armata israeliană le-a recomandat-o locuitorilor din Gaza pentru a se pune în siguranță, au fost unele dintre cele mai puternice din ultimele zile.

În Khan Younis, principalul oraș din sudul Fâșiei Gaza, locuitorii spun că proiectilele lansate de tancuri au vizat mai ales centrul orașului. Un localnic spunea că tancurile atacau marți dimineață strada unde se află casa lui Yahya Al-Sinwar, liderul Hamas în Gaza.

Ofensiva foametei

Agențiile umanitare susțin că foametea se agravează în rândul locuitorilor din Gaza, iar Programul Alimentar Mondial al ONU a declarat că jumătate din populația din Gaza suferă de foame.

Israelul a deschis azi un al doilea punct de control pentru verificarea ajutoarelor umanitare care intră în Gaza. Este vorba despre punctul de trecere a frontierei Kerem Shalom, locul pe unde treceau în Fâșia Gaza majoritatea camioanelor înainte de război.

Două surse egiptene din domeniul securității au declarat, potrivit Reuters, că inspecțiile vor începe marți în cadrul unui nou acord între Israel, Egipt și Statele Unite.

Anunțul a fost făcut cu câteva ore înainte ca Adunarea Generală a ONU să voteze o rezoluție care solicită încetarea imediată a focului în Gaza. Biroul umanitar al ONU (OCHA) a declarat marți că în districtul Rafah au avut loc distribuiri limitate de ajutoare, însă „în restul Fâșiei Gaza, distribuirea ajutoarelor a fost, în mare parte, oprită în ultimele zile, din cauza intensității ostilităților și a restricțiilor de circulație pe principalele drumuri".

Fluxurile de ajutoare au fost, de asemenea, restricționate de lipsa camioanelor în Gaza, de criza continuă de combustibil, de întreruperile în comunicații și de numărul din ce în ce mai mare de membri ai personalului care nu se pot deplasa la punctul de trecere de la Rafah cu Egiptul din cauza intensității ostilităților, a precizat raportul.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății din Gaza, a declarat că forțele israeliene au luat cu asalt marți spitalul Kamal Adwan din nordul Fâșiei Gaza și că au adunat bărbați, inclusiv personal medical, în curtea spitalului. Armata israeliană nu a reacționat la solicitarea jurnaliștilor de a comenta aceste afirmații.

Israelul susține că instrucțiunile sale către oameni de a se refugia se numără printre măsurile pe care le ia pentru a proteja civilii, în timp ce încearcă să elimine militanții Hamas care au ucis 1200 de persoane și au luat ostatici 240 de persoane într-un atac transfrontalier asupra Israelului la 7 octombrie, potrivit calculelor israeliene. De atunci, aproximativ 100 de ostatici au fost eliberați.

Riposta Israelului a ucis 18205 persoane și a rănit aproape 50.000, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, controlat de Hamas.

În cadrul unui dialog cu AP, ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, a afirmat marți că actuala fază de lupte terestre grele și lovituri aeriene s-ar putea prelungi săptămâni întregi și că alte operațiuni militare ar putea continua luni de zile. Însă mulți experți consideră că obiectivele Israelului sunt nerealiste, spunând că Hamas se bucură de o largă susținere în rândul populației din Gaza, precum și din Cisiordania ocupată, care consideră că Hamas se opune regimului militar israelian de jumătate de secol.

Chiar și simpla distrugere a capacității militare a Hamas „va fi o sarcină dificilă fără a decima ceea ce a mai rămas din Gaza”, a declarat Grupul Internațional de Criză, un grup de reflecție, într-un raport publicat zilele trecute, în care se cerea, de asemenea, o încetare imediată a focului.

Oficialii israelieni au declarat că aproximativ șapte mii de militanți Hamas - aproximativ un sfert din forța de luptă estimată a grupului - au fost uciși și că 500 de militanți au fost reținuți în Gaza în ultima lună. Hamas, care a lansat luni un tir de rachete rănind o persoană într-o suburbie a Tel Avivului, afirmă că are încă mii de luptători în rezervă. Niciuna dintre aceste afirmații nu a putut fi verificată din surse independente.

Pe de altă parte, în ultimele zile, în mod repetat gruparea Hezbollah din Liban a atacat transfrontalier Israelul, iar alte grupări susținute de Iran din regiune au atacat ținte americane, amenințând să extindă conflictul.

Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, care vor să blocheze transportul maritim israelian, au atacat în cursul nopții un petrolier norvegian în Marea Roșie fără ca acesta să aibă vreo legătură evidentă cu Israelul.

Biden: Netanyahu este într-o situație dificilă

Între timp, Adunarea Generală a Națiunilor Unite, formată din 193 de membri, se întrunește marți pentru a discuta și, probabil, a adopta un proiect de rezoluție care reia, de fapt, textul rezoluției respinse vinerea trecută în Consiliul de Securitate format din 15 membri din cauza vetoului SUA.

În actualul proiect de rezoluție, fără valoare de lege, se vorbește despre necesitatea armistițiului pe considerente umanitare și a eliberării celorlalți ostatici luați de Hamas în timpul atacurilor din 7 octombrie.

Rezoluțiile Adunării Generale nu sunt obligatorii, dar au greutate politică și reflectă opiniile mondiale. Unii diplomați sunt de părere că votul va primi mai mult sprijin decât apelul din octombrie al Adunării pentru „un armistițiu umanitar imediat, durabil și susținut".

Președintele SUA, Joe Biden, care a fost criticat pentru că nu a condamnat răspunsul în forță al Israelului la atacul din 7 octombrie, a declarat luni, în cadrul unei festivități organizate la Casa Albă cu ocazia sărbătorii evreiești Hannukah, că angajamentul său față de Israel este „de nezdruncinat”. „Oameni buni, dacă nu ar exista Israelul, nu ar exista niciun evreu în lume care să fie în siguranță”, a spus Biden. El a spus de asemenea că premierul israelian Benjamin Netanyahu se află într-o „situație dificilă”.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a declarat reporterilor că SUA nu fac excepție nici în cazul Israelului de la principiul că orice țară care primește arme americane trebuie să respecte legile războiului.

XS
SM
MD
LG