Cererea de asemenea sisteme continuă să crească, întrucât țările europene percep o amenințare tot mai mare din partea Rusiei și încearcă să-și consolideze apărarea aeriană, a declarat oficialul, menționând interesul pentru sistemele concepute să contracareze rachetele balistice cu rază intermediară de acțiune și rachetele cu rază scurtă de acțiune.
„Există un interes enorm din partea Europei, din partea Europei de Vest”, a declarat Moshe Patel, directorul și directorul general al Organizației israeliene de apărare antirachetă, în marja salonului aeronautic de la Berlin de săptămâna trecută, refuzând să precizeze țările implicate.
Israelul a vândut Germaniei sistemul său de apărare aeriană, Arrow (Săgeata) – construit pentru a intercepta rachete balistice cu rază medie de acțiune, precum Oreșnik-ul rus. Arrow a fost dezvoltat de Israel Aerospace Industries (IAI) în cooperare cu Agenția de Apărare Antirachetă a SUA.
Finlanda, vecina Rusiei, a achiziționat un sistem cu rază de acțiune mai scurtă, numit David's Sling (Praștia lui David), conceput pentru a doborî rachete balistice lansate de la 100 km până la 200 km distanță.
„(Interesul) este determinat în principal de ceea ce se întâmplă între Rusia și Ucraina”, a spus Patel. „Desigur, ei urmăresc cu mare atenție ce se întâmplă în Iran, iar orice ar fi bun împotriva Rusiei ar putea fi bun și pentru Iran. În orice caz, armamentul va fi folositor pentru toate aceste tipuri de amenințări.”
Iron Dome, cel mai bun pentru amenințări din vecini
Întrebat dacă țările europene sunt interesate mai ales de sistemele Arrow sau David’s Sling, el a spus că există interes și pentru Iron Dome, un sistem conceput pentru a neutraliza amenințările de rază scurtă.
„Este extraordinar de avantajos pentru acele țări care au dușmani chiar la granițele lor; aceasta este capacitatea principală (a sistemului), precum și abilitatea de a proteja un oraș, de a proteja o zonă strategică”, a spus Patel.
Întrebat când ar putea Israelul să înregistreze noi comenzi pentru vreunul dintre sistemele menționate, el a spus că se așteaptă ca un contract să fie semnat în următoarele câteva săptămâni.
„Și, poate până la sfârșitul anului, vom avea cereri din mai multe țări”, a spus el.
Patel a refuzat să ofere detalii cu privire la volumul preconizat al contractelor, subliniind doar că discuțiile se referă la „cifre deloc neglijabile”.
Republica Moldova, vecină cu Ucraina mereu atacată din aer de ruși, a încheiat până acum contracte de „antiaeriană” cu concernul francez Thales, cumpărând un sistem de monitorizare a spațiului aerian în 2023.
Mai recent, după noi incidente cu drone căzute în Moldova și în vecini, la Galați, președinta Maia Sandu că a cerut Guvernului să pregătească cadrul legal care să permită atragerea investițiilor străine sau prin parteneriate publice-private pentru dezvoltarea industriei de apărare, inclusiv pentru producerea unor drone de interceptare.
Șefa statului, care este și comandantul suprem al Forțelor Armate, a declarat că, în actualul context regional, R. Moldova trebuie să producă „drone și antidrone”. Ea nu a exclus că R. Moldova va apela la expertiza Ucrainei în acest sens.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te