În ultimii ani s-a vorbit adesea despre istorii de succes ale moldovenilor plecați peste hotare. În străinătate, unii dintre ei reușesc să deschidă un magazin sau un restaurant, să dezvolte companii de transport sau IT, să lanseze mici fabrici sau să presteze servicii de consultanță. De ce nu reușesc acasă? De ce pleacă și creează locuri de muncă pentru alte țări? De ce plătesc impozite și construiesc economiile altor state? La aceste și alte întrebări răspund Radu Marian, consultant Tekwill, Centrul de excelență în IT, antreprenor și aspirant în domeniul IT, Ana-Maria Costișanu, fondatoarea magazinului Éclair, și Andrei Spînu, co-fondator DreamUps.
Europa Liberă: Despre pătrunderea sângelui proaspăt în politica moldovenească se discută mult, dar și economia națională, ca să fie sănătoasă, are nevoie de implicarea tinerilor, de inițierea afacerilor pe care să le gestioneze tinerii. Cât de prietenos este mediul de afaceri astăzi în Moldova?
Andrei Spînu: „Când ne punem întrebarea cât e de ușor sau greu să lansăm o afacere, trebuie să luăm cel puțin două tipuri de factori în calcul. Când spun „factori subiectivi”, mă refer la dispoziția generală a cetățenilor, a tinerilor de a face ceva în această țară. Și nu mă refer doar la antreprenoriat, dar la orișice, pentru că dispoziția generală a tinerilor este să plece. Și atunci când în sondaje guvernarea apare cu un credit de 4%, când peste 80 sau chiar 90 la sută din cetățeni spun că guvernarea este doar în interesul unui grup restrâns de oameni, când încrederea în direcția în care merge țara este peste 80 la sută o direcție greșită, atunci acești factori subiectivi fac ca puțini oameni să se apuce de afaceri, pentru că neîncrederea este foarte mare. Deci, nu te apuci de-o afacere care din start este riscantă și complicată, nu te bagi în afaceri când mediul nu te predispune, nu este un mediu optimist, de încredere în care tu să-ți pui speranța, să crezi că în doi-trei ani lucrurile se vor schimba, afacerile se vor face mai ușor, vor veni investiții, puterea de cumpărare a clienților va crește, ca tu să poți să investești în afaceri. Într-un așa mediu este evident că tinerii, și nu doar, nu se lansează în afaceri.”
Europa Liberă: Dar cum să înțelegem, pe de o parte, acest mediu este prietenos pentru un segment de antreprenori și neprietenos pentru altul, care nu e neapărat în relație bună cu politicul?
Andrei Spînu: „Eu cred că este neprietenos pentru toți, pentru că și cei afiliați puterii sau grupurilor care conduc anumite instituții, cred că undeva când se culcă noaptea se gândesc ce s-ar întâmpla dacă acest grup care ține spatele acum va dispărea. Ce se va întâmpla cu afacerea noastră? N-o să dau exemple foarte concrete, dar este curios să vezi cum au evoluat companiile de construcții în Moldova, spre exemplu. În perioada comunistă era un lider pe piață, toată lumea știe că erau anumite companii, imediat ce s-a schimbat puterea, au venit altele. Deci, cum s-a culcat în 2009 compania ceea, cât de sigură a fost pe afacerea ei? Și la fel sunt multe exemple în alte domenii. Și aceștia sunt factori subiectivi, care țin de percepția noastră generală – încotro merge țara, ce se va întâmpla cu afacerea mea în anumite situații? De asta am pornit cu acești factori, pentru că în momentul în care tu nu crezi în această țară, nu crezi în acest mediu, este foarte greu să te decizi să lansezi o afacere. Și-apoi sunt factorii obiectivi. Deci, la început tot timpul este greu. Dacă vrei să faci o afacere singur de la început, corect, este foarte dificil. Și atunci, statul oferă puține facilități pentru cei care sunt la început.”
Europa Liberă: Păi, dar tot statul a vorbit – „Ghilotina 1”, „Ghilotina 2” – că guvernarea vine în întâmpinarea celor care vor să inițieze afaceri?
Andrei Spînu: „Ca idee, deci, ele sunt bune.”
Europa Liberă: S-a redus numărul controalelor, se oferă alte facilități…
Andrei Spînu: „Nu știu dacă cifrele sunt tocmai exacte. Adică, noi când spunem că s-a redus numărul controalelor, asta poate spune Guvernul și statistica oficială, însă în momentul în care vorbești cu antreprenorii și ceea ce noi am făcut la PAS, am întrebat antreprenorii și în sondajul IDIS „Viitorul”, dacă ne uităm la care sunt principalele probleme pe care le întâmpină antreprenorii, o să vedem că sunt controalele; controalele, impozitele și multe alte chestii. Deci, revin la primii factori, la percepția antreprenorului. În momentul în care antreprenorul percepe că controalele sunt multe, înseamnă că undeva așa și este. Iar eu voiam să mă întorc la susținerea întreprinderilor sau companiilor la început de cale. Spre exemplu, noi am venit cu o idee – ca să se inițieze o nouă structură juridică de companie, acum avem SRL-uri, SA-uri și ideea noastră era să mai apară un model, care se numește SRL-D, SRL-Debutant, care să fie pentru o anumită categorie de persoane tinere, până în 35 de ani, să se refere doar la companiile care sunt lansate prima dată de un antreprenor, nu la a doua, la a treia companie și să aibă anumite facilități – în primii trei ani, dacă nu sunt anumite încălcări grave, cum ar fi, nu știu, protecția consumatorului…”
Europa Liberă: Să fie scutite de impozite?
Andrei Spînu: „Să fie scutite de impozite, de tot felul de controale, ca în acești trei ani, care sunt critici în lansarea unei afaceri, compania să se poată pune pe picioare și după care să înceapă încet-încet să plătească impozite, să se dezvolte…”
Europa Liberă: Deci, acumulezi un capital de start, care să-ți permită să dezvolți afacerea, ca după asta să ai o relație bună inclusiv cu statul pentru a vărsa aceste impozite în bugetul național?
Andrei Spînu: „Corect. Sigur.”
Ana-Maria Costișanu: „Mediul de afaceri călește, ca și experiența, de altfel, dar inițierea în afaceri a tinerilor este una foarte complicată, întrucât cadrul legislativ nu este deloc simplu de înțeles pentru prima etapă și, mai mult de atât, avem și o contabilitate mai complicată, sistemul contabil diferă de cel românesc, spre exemplu, foarte mult. Și cel puțin mie ca și antreprenor mi-a luat mult timp ca să înțeleg, ca să mă familiarizez cu aceste lucruri și este un proces continuu foarte complicat și de sine stătător.”
Europa Liberă: Și voi învinuiți birocrația că e mare?
Ana-Maria Costișanu: „Altfel nu pot formula învinuirea mea. Da, am vrea să fie mult mai simplificate unele proceduri, altele mult mai comunicate, mult mai clare, mai multă receptivitate la telefoanele acestor instituții.”
Europa Liberă: O afacere profitabilă e ușor să o ai în Republica Moldova?
Ana-Maria Costișanu: „O afacere profitabilă nu este ușor și ea profitabilă devine în ani.”
Europa Liberă: Cei care vor neapărat să obțină venituri acum, aici și în proporții mari greșesc când se gândesc la acest lucru?
Ana-Maria Costișanu: „Da, absolut greșesc.”
Europa Liberă: Radu Marian a fost peste hotare, a făcut un masterat, a acumulat experiență… Cum se văd afacerile din Moldova de acolo, din Marea Britanie, unde ai fost și cu ce te-ai întâlnit aici, în Republica Moldova, după ce ai revenit, având această diplomă de masterat?
Radu Marian: „Acolo, în primul rând, interacțiunea dintre oameni de afaceri și Guvern este mult mai facilă, există foarte multe instrumente prin care oamenii de afaceri pot comunica foarte ușor cu ei – același chat online sau internet – și dacă un om de afaceri are o întrebare referitor la o procedură, el primește răspuns într-un timp foarte scurt. Deci, acolo guvernarea are acest scop să susțină micul business și afacerile, în timp ce la noi e un pic altfel – se creează impresia că Guvernul încearcă cumva să sustragă niște avantaje de la companii. Și natura asta extractivă a statului nostru, actele de mită, de corupție sunt mult mai evidente aici decât acolo.”
Europa Liberă: Te-ai gândit să inițiezi o afacere aici, în Moldova?
Radu Marian: „Eu lucrez la o afacere, nu neapărat aici, dar lucrez cu un colegi din Marea Britanie și vrem să lansăm o companie care să presteze servicii pe piața internațională. Noi încă nu am înregistrat oficial afacerea, lucrăm mai întâi la produs, dar nu cred că o s-o înregistrăm aici, din varii motive. Mă rog, mediul investițional și de afaceri în Moldova nu este tocmai prielnic. Climatul politic, instabilitatea politică, instabilitatea fiscală – sunt chestii care, Andrei spunea că chiar și companiile mari au probleme. Deci, în momentul în care se afiliază cu un anumit grup de cercuri politice și în momentul în care acest grup, cerc politic se retrage, această companie mare are probleme. Vorbim aici de instabilitate pe toate domeniile – politică, economică și fiscală. Și atâta timp cât noi nu o să avem această instabilitate, nu vom putea atrage oamenii talentați din străinătate să vină să investească aici.”
Europa Liberă: Andrei amintea ceva mai devreme că tinerii sunt cei care își fac bagajele, își iau valiza și pleacă peste hotare în căutarea unei vieți mai bune, dar tocmai o bună parte din acești tineri aveau inițiate mici afaceri. Ei se considerau mica armată de antreprenori. Dacă Republica Moldova rămâne fără această clasă de mijloc, ne putem imagina ce dezvoltare va avea economia?
Andrei Spînu: „Eu nu vreau să vorbesc în termeni apocaliptici despre Republica Moldova, dar Dvs. aveți perfectă dreptate. Dacă în perioada ’98-’99, 2000, când a început primul val de migrare, cetățenii țării noastre plecau pentru că nu aveau un job, nu aveau un minim de existență, mă refer la un venit cât de mic, și plecau pentru ca să poată asigura elementele de bază ale unei vieți normale, mă refer la mâncare, transport, locuință…”
Europa Liberă: Acum abandonează micul business?
Andrei Spînu: „Acum abandonează oameni care au salarii OK aici, au afaceri, și pleacă, pentru că țara nu le răspunde la următoarele nevoi. Or, un antreprenor, aici am să-i dau dreptate lui Radu, are nevoie să știe că operează într-un mediu sigur din punct de vedere politic, din punct de vedere economic, din punct de vedere social-politic…”
Europa Liberă: Să-și facă niște business planuri…”
Andrei Spînu: „Exact.”
Europa Liberă: …care ar fi valabile pentru un an, pentru doi, pentru termen mediu și chiar pentru un termen lung?
Andrei Spînu: „Exact. Deci, un antreprenor deja se gândește că, da, eu pot să investesc aici următorii cinci ani, ca peste cinci ani să mă trezesc că ceva s-a întâmplat în țară sau la nivel de Guvern și eu nu mai pot activa. Și atunci, nimeni nu mai vrea să piardă acești cinci ani. Și nu doar asta.”
Europa Liberă: Păi, dar nu tot guvernanții zic că acum este o stabilitate cât de cât politică, un mediu favorabil pentru dezvoltarea afacerii, că ei nu se mai implică neapărat ca să pedepsească pe cineva și chiar din contra, am auzit inițiative din partea guvernanților care ziceau că să încerce să disciplineze agenții economici și să-i facă pe ei să nu ocolească legea, evaziunea fiscală?
Andrei Spînu: „Mie mi se pare amuzant. Cel puțin din cercul meu de prieteni și din ce cunosc eu, dacă întrebi antreprenorii, antreprenorii vor spune: „Noi ne dorim să lucrăm în limita legii, noi vrem să fim corecți, noi vrem să plătim toate taxele, noi vrem să facem totul ca la carte. Deci, nu există antreprenor, mă refer la antreprenorii cu intenții bune…”
Europa Liberă: De ce nu inițiați un dialog cu guvernarea, poate acolo lucrurile ar deveni mai clare?
Ana-Maria Costișanu: „Mai este și un factor pe care aș vrea să-l menționez. Este faptul că, OK, guvernarea nu efectuează, spre exemplu, controale, ne lasă să lucrăm, dar clienții emigrează. Și în fond pentru cine lucrăm noi? Clienții emigrează, angajații emigrează, deci, noi rămânem cu afacerea.”
Radu Marian: „Se creează impresia că toate aceste măsuri și inițiative ale Guvernului pentru a susține antreprenoriatul au mai mult o tentă politică și electorală. Deci, ei vor să facă asta cumva să dea de înțeles că, uitați-vă, noi lucrăm pentru popor. Nu se face asta în baza unei viziuni pe termen lung de dezvoltare a economiei, se face asta, pur și simplu, pentru a aduce niște voturi la următoarele alegeri. Or, asta nu-i OK.”
Europa Liberă: Haideți s-o întrebăm pe Ana-Maria, dacă ar fi ea ministru al Economiei sau premier, ce ar face ea ca să stimuleze gestionarea unei afaceri profitabile de către generația tânără?
Ana-Maria Costișanu: „Probabil, aș încerca să vorbesc cu partenerii externi să ne finanțeze în materie de creditări, un credit mic pentru cei care vor să inițieze o afacere și să oferim credite ieftine pentru tineri și doi – nu i-aș impozita, exact cum spunea Andrei, măcar trei ani, dar în China nu se impozitează afacerea primii cinci ani, spre exemplu. Și rezultatul este pe față.”
Europa Liberă: Iar Radu, dacă ar fi el deputat în Parlamentul Republicii Moldova, cum ar încerca să îmbunătățească norma legală?
Radu Marian: „M-aș ocupa de trei chestii primordiale. În primul rând, e vorba de reforma justiției și reforma statului de drept. În nicio țară în care justiția lucrează pentru cercuri restrânse oamenii n-o să se simtă motivați să investească în afacerea lor, în economiile lor. Trebuie să creăm un mediu în care regulile sunt egale pentru toți. Și asta se face pornind de la statul de drept și de la reforma justiției. Asta poate la prima vedere nu are legătură cu mediul economic, dar de fapt acesta este un lucru fundamental, care o să-i stimuleze pe oameni să rămână acasă și să investească, să creeze afaceri aici. Doi. Ne referim deja la măsuri economice, în care să oferim facilități tinerilor antreprenori, să oferim reguli mai clare în ceea ce privește controalele și supravegherea, alte măsuri economice pentru a stimula piața. În al treilea rând, ne referim la calitatea capitalului uman, la educație. Deci, e nevoie de regândirea fundamentală a modului în care educăm copiii și tinerii pentru a răspunde la necesitățile economiei, pentru că asta, cred că o să fie de acord și Ana-Maria, și Andrei, oamenii de afaceri se confruntă cu probleme în a angaja oameni capabili și profesioniști în multe domenii. E la fel de important.”
Europa Liberă: Foarte mulți antreprenori se plâng pe faptul că nu au manoperă, că brațele de muncă, cel puțin cele cât de cât calificate, au mers în străinătate și aici, acum școlile de vocație, instituțiile de învățământ au mult de lucru, ca să pregătească aceste cadre.
Ana-Maria Costișanu: „Și de regulă, antreprenorii, cel puțin prietenii mei care tot sunt antreprenori, noi ne confruntăm cu aceeași problemă. Ultima întrebare la interviu când vine un candidat la angajare este dacă ai planuri să pleci și când asta o să fie? Ca să avem un tablou clar. Și 50 la sută ne spun că pleacă și au venit până vara viitoare. În domeniul nostru de vânzări, cam asta e. Chiar acum am angajat ultima dată un băiat pe patru luni, după aia pleacă în Dubai.”
Andrei Spînu: „Mie mi s-a părut foarte interesantă întrebarea ce aș fi făcut, dacă aș fi fost ministru și cred că, dacă mă gândeam că dacă aș fi fost ministru în acest Guvern, mi-aș fi dat demisia imediat, pentru că un ministru bine intenționat nu poate rămâne într-un Guvern cu patru la sută încredere. Deci, nu poate în democrație...”
Europa Liberă: Acum vorbește politicianul din Andrei.
Andrei Spînu: „Nu, acum vorbește omul care crede în democrație și în legitimitatea instituțiilor publice. Or, o instituție publică, oricare ar fi ea și în general democrația este bazată pe încrederea pe care o primești din partea oamenilor. Și atunci când nu ai această încredere, nici nu poți guverna. De multe ori spun la colegi, prieteni, când mai stăm la un suc, că acest Guvern poate fi cel mai profesionist din lume ca exemplu, dar fără legitimitatea populară, nu va face nicio reformă, pentru că dacă oamenii nu cumpără această reformă, ea tot timpul va fi blocată, fie de funcționari mai jos, fie de cetățeni care nu vor avea încredere în această reformă. Deci, eu cred că un ministru bine intenționat trebuie să plece în demisie, iar perfect ar fi să plece tot Guvernul și guvernarea ce poate să facă așa ca următorul Guvern să aibă legitimitatea și încrederea oamenilor.”
Europa Liberă: Asta se va întâmpla la următoarele alegeri parlamentare.
Andrei Spînu: „Da, probabil.”
Europa Liberă: Voi sunteți trei tineri care v-ați făcut un nume prin felul cum ați înțeles să vă implicați. Ce decizie luați – să rămâneți în Republica Moldova sau mai stați pe gânduri că ar putea străinătate să vă ofere mai multe oportunități?
Andrei Spînu: „Că ne-am făcut un nume sau suntem niște tineri de succes e prea mult spus. Eu cred că suntem niște, nu știu, tineri poate puțin mai activi. Eu cred că în Moldova avem foarte mulți tineri buni; mulți din ei decid să facă o chestie doar de la ei din cameră și fac lucruri foarte mari, alții decid să participe la mai multe emisiuni și probabil noi suntem din cei care am participat la mai multe emisiuni și evenimente de astea publice. Eu, personal, sigur că nu plec din țară. Eu cred în Republica Moldova, eu cred în oameni, părinții sunt aici, încă nu am motive suficiente de ce aș pleca, însă în același timp înțeleg foarte bine de ce pleacă destul de multă lume, pornind de la lipsa unui venit sigur până la servicii de proastă calitate. Și aici mă refer la servicii medicale, servicii de educație, servicii de transport; orice tip de servicii care în Republica Moldova, din păcate, sunt nu tocmai bune și chiar mă gândeam: Care este sensul să fii bogat în Moldova?”
Europa Liberă: Era următoarea întrebare pe care voiam să v-o adresez – într-un stat sărac un om bogat e ușor să fii și merită să tinzi să ai cât mai multă avuție și mai mare?
Andrei Spînu: „Nu este sens să fii bogat, pentru că nu ai ce face cu banii. Poți să ai cea mai bună mașină din lume, dar să mergi pe drumuri rele. Poți să ai toți banii din lume și să-ți permiți orice tip de serviciu de sănătate, dar vei suna la Urgență și nu va veni la timp sau poți să ai toți banii să-ți cumperi orice tip de mâncare sau alimente și să mergi la magazin și din grabă să cumperi un produs cu termenul expirat, sau să ajungi în momentul în care să nu ai unde duce copiii la grădiniță. Și de asta vedem – oamenii cu mai multe resurse își duc copiii în afara țării. Și eu nu cred că ei sunt fericiții fiind aici, și copiii în afară. De ce o fac? Pentru că nu au încredere în sistemul educațional. Și atunci, ce folos că ai mulți bani, dar nu ai o viață calitativă, pentru că era și un studiu în care se spunea că trebuie 75 de mii de euro în zona asta europeană ca să ai toată fericirea necesară, după 75 de mii de euro pe an calitatea vieții nu crește.”
Europa Liberă: Iar pe voi ce salariu v-ar motiva, ca să rămâneți în Republica Moldova și să vă implicați și mai mult nu doar în antreprenoriat, dar și în politică?
Radu Marian: „Eu mă refer la un studiu făcut de „Expert-Grup”. Câțiva ani în urmă, ei au încercat să calculeze care ar fi un salariu decent pentru un tânăr cât de cât să se bucure de viață și ei au ajuns la o cifră de nouă mii de lei net pe lună. La asta pot să mă refer, dar, mă rog, dorințele, necesitățile, nevoile oamenilor sunt foarte diferite. E greu să spui acum o cifră, dar depinde. Cineva e OK cu șase mii, cineva e OK cu 15 mii, dar asta ar fi cifra pe care o citez din studii. Dar să mă refer și la întrebarea pe care ați pus-o: Dacă rămânem în țară sau nu? Cu siguranță o să rămânem în țară, pentru că cred că trebuie să transmitem un mesaj de speranță, de optimism oamenilor. Orice țară, orice societate din lume poate fi schimbată și poate ajunge pe un făgaș de progres. Deci, există modele, există soluțiile care pot face asta o realitate. Cel mai mare dușman al nostru, al Republicii Moldova, nu este neapărat clasa politică toxică și oamenii corupți ș.a.m.d., dar gândul nostru că noi nu putem schimba lucrurile. Deci, e o mare greșeală și trebuie cumva să spunem oamenilor că nu-i adevărat și lucrurile se pot schimba, de fapt.
Europa Liberă: Și decizia Anei-Maria?
Ana-Maria Costișanu: „Anul trecut când noi am decis să ne extindem afacerea aici cu altă locație, de fapt, noi am decis să o facem la București, am ezitat foarte mult, ne-am consultat mult cu familiile noastre și am decis să ne extindem totuși în Moldova. În primul rând, pentru că aici sunt oamenii la care noi ținem foarte mult și asta probabil n-o să ne ofere țările străine în care emigrăm și asta costă mult mai mult decât orice condiții de viață pentru mine personal. Și acesta a fost un motiv întemeiat să rămânem. Vreau să cred că o să rămân, deși avem gânduri să ne extindem afacerea și peste hotare, dar oricum vom continua să investim și să ne dezvoltăm afacerea aici, la Chișinău, și sper mult să continui și să-mi crească copiii aici.”
Europa Liberă: O apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană ar putea să vă facă mai încrezători că puteți să faceți afacerile așa cum vă vine vouă în minte și cum o cere buchea și spiritul legii?
Andrei Spînu: „Ce înseamnă apropierea de Uniunea Europeană?”
Europa Liberă: Să adopți standardele din Uniunea Europeană, armonizarea legislației. Atunci când ai încredere în justiție că, dacă ți-a fost afectată afacerea, mergi și-ți cauți dreptatea și o găsești, dacă ai dreptate?
Andrei Spînu: „Atunci, da, cu siguranță. Dacă vorbim de apropierea de Uniunea Europeană nu ca de un deziderat politic, pe care de 25 de ani tot ne chinuim să-l atingem, atunci cu siguranță, da, pentru că oamenii pleacă din țară nu din motive că suntem sau nu aproape sau departe de Uniunea Europeană, oamenii pleacă din țară, pentru că nu au drumuri, pentru că se tem de controale, pentru că nu sunt siguri de ziua de mâine, pentru că nu au servicii medicale, nu au servicii de educație, pentru că văd în stat un extractor, cum spunea Radu, foarte-foarte mare, pentru că nu au încredere în acest stat. Neîncrederea în stat a atins cred că cote maxime în țara noastră. Deci, repet datele din sondaj – 91 la sută din cetățeni cred că statul lucrează în interesul unui grup îngust de oameni. Deci, când 91 de oameni cred asta și doar unul, probabil și acel unu este parte din acest grup îngust. Deci, dacă apropierea de Uniunea Europeană rezolvă aceste probleme, atunci cu siguranță, da, iar dacă apropierea de Uniunea Europeană va fi făcută mai mult pentru un joc politic, geopolitic, atunci cu siguranță, nu.”
Radu Marian: „Eu nu pot să nu fiu de acord cu Andrei și mă bucur că ai menționat acel procentaj de 91 la sută de oameni care cred că statul este condus în interesul unui grup îngust. Marii sociologi și economiști, de fapt, au analizat motivele din care anumite țări sunt mai prospere ca altele și au ajuns la concluzia că acesta este motivul pentru care țările progresează, anume că statul funcționează în interesul majorității.”
Europa Liberă: Dar în ce condiții interesul de grup, interesul de partid poate ceda interesului național? Andrei?
Andrei Spînu: „În ce condiții? În condițiile în care te gândești la oameni, în condițiile în care spui că eu înțeleg care este rolul unei funcții publice, care nu este de a face bani, dar este de a servi. De asta se și numește „serviciu public”, pentru că vii și servești. Și când înțelegi de ce ai venit în politică și de ce ai venit în serviciul public, lucrurile se așază. Eu tot timpul spuneam: „Dacă vrei să faci bani, te bagi în afaceri, dacă vrei să faci o schimbare socială, probabil te bagi în asociații obștești, faci ONG-uri, iar dacă vrei să faci iarăși schimbări sociale, dar așa cumva ca să afecteze toată țara sau toată societatea, vii în serviciul public, îți dedici acei patru-opt ani, după care pleci”. Nu întâmplător în democrație se pun două mandate de patru ani, pentru că nu poți, toată lumea înțelege – te epuizezi la un moment dat. Și eu cred că acest termen de opt ani este suficient, ca tu să te dedici acestei cauze și după care trebuie să pleci.”
Europa Liberă: Radu, tu aștepți schimbarea sau faci schimbarea?
Radu Marian: „Vreau să cred că încetul cu încetul particip la schimbare, dar cred că este devreme să vorbim. O să vedem cum evoluează lucrurile în viitor, dar cu siguranță e un scop pe care mi l-am pus în viață și mulți alți tineri cred că ar vrea poate să se implice în politică, să lase o moștenire bună, să se schimbe lucrurile la un nivel mai mare. Și cu siguranță o să lucrez la asta.”
Europa Liberă: Ana-Maria, în câți ani Republica Moldova ar putea să aibă o economie sănătoasă unde voi, antreprenorii, să ziceți că merită să faci tot ce-ți stă în puteri, să creezi locuri de muncă, să oferi impozitele la stat așa cum cere legea? Câți ani îi trebuie statului?
Ana-Maria Costișanu: „Probabil, lucrurile pot fi schimbate și în următorii patru ani, dar rezultatele vor fi simțite mult mai bine în vreo 10 ani.”
Europa Liberă: Și sunteți înarmați cu răbdare?
Ana-Maria Costișanu: „Noi trebuie să fim înarmați, pentru că totuși atunci când vrei să-ți deschizi un magazin, spre exemplu, cauți o locație favorabilă, undeva în centrul orașului. Exact așa spun și despre Moldova – Moldova are o locație favorabilă, nu avem cutremure, nu avem alte cataclisme mult mai strașnice precum sunt în alte țări, suntem lângă Uniunea Europeană, avem pământuri bune, deci, avem cu ce.”
