După ce au fost avizate de guvern, la 17 august 2023, Parlamentul a adoptat în lectură finală, cu 54 de voturi ale deputaților PAS, modificările la legea privind transportul naval intern și la legea cu privire la zonele și fâșiile de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă. Acestea au dat undă verde amenajării unor „cheiuri temporare” pe Nistru și Prut. Proiectul fusese propus, în 2022, de Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii, pe atunci deputat PAS. Documentul a fost aprobat în ciuda criticilor ecologiștilor. Prevederile modificărilor privind cheiurile temporare, nu au fost implementate deocamdată.
Nu este apă „îndestulătoare”
Invitată în podcastul „În esență...”, Iuliana Cantaragiu, a declarat că inițiativa aprobată i „se pare o idee ruptă de realitate”.
„Noi nu avem apă. Despre ce fel de cheiuri temporare noi vorbim? Apă suficientă pentru navigație în râul Prut nu este îndestulătoare [...]”, spune consilierul prezidențial.
În trecut activistă de mediu, Iuliana Cantaragiu explică în podcast că autorii modificărilor operate nu au ținut cont de volumul de apă din râu, dar și de cel al precipitațiilor medii anuale.
„Dacă, ipotetic vorbind, ai un metru cub de apă și faci o groapă de un kilometru adâncime sau de 10 metri, acel metru cub de rămâne la fel, nu contează dacă tu adâncești mai mult sau nu”, explică invitata podcastului.
Râul Prut, spune Iuliana Cantaragiu, trebuie să rămână prioritar pentru asigurarea cu apă potabilă a cetățenilor din raioanele situate de-a lungul luncii râului, unde apa din fântâni conține concentrații mari de fluor și sulf.
Între beneficii financiare și prejudicierea ecosistemului
Anterior, Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii, a declarat la Europa Liberă că intenția Chișinăului este să construiască cel puțin trei cheiuri temporare pe râul Prut. Afirmațiile au fost făcute după ce ministrul participase la o reuniune de nivel înalt în România, unde s-au discutat soluțiile privind exportul cerealelor ucrainene. Cheiurile temporare ar fi urmat să fie funcționale în toamna anului 2023. Vladimir Bolea spunea că inițiativa ar aduce mai multe beneficii financiare transportatorilor, în condițiile în care o tonă transportată pe cale navală costă până la 20 de euro, în timp ce pe cale terestră între 45 și 60 de euro.
Iuliana Cantaragiu sugerează în podcastul de la Europa Liberă că implementarea inițiativei ar putea dăuna ecosistemului Prutului și că eventualele compensații financiare nu „ar încălzi” pe nimeni. „[...] Să nu aducă un prejudiciu de poluare în așa mod ca tratarea apei pentru alimentarea populației să-i coste mult mai mult decât veniturile pe care le aduc companiile care vor să transporte grâu pe Prut mai repede și mai ieftin spre portul Giurgiulești”, spune Iuliana Cantaragiu.
Ieșirea R. Moldova la Marea Neagră este asigurată prin portul Giurgiulești din sudul țării și segmentul de peste 400 de metri de acces către Dunăre.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
