Iuliana Cantaragiu menționează în podcast că moldovenii nu au reușit să-și păstreze fondul forestier în ultimele două secole, iar procesul de despădurire s-a produs, în mare parte, în goană după „solurile productive”. Ele au fost „intens valorificate” în perioada sovietică.
În sec. XVIII actualul teritoriu al R. Moldova avea un grad de împădurire de peste 30%, adică erau mai bine de 600 de mii de hectare de păduri. Despădurirea masivă a teritoriului a început la sfârșitul secolului XIX și a continuat până aproape de mijlocul secolului XX, când în Moldova erau în jur de 180 de mii de hectare de păduri. Situația s-a îmbunătățit după cel de-al război mondial. Acum gradul de împădurire este de nici 12% (375 de mii de hectare).
„Tristețea plămânilor”
R. Moldova trebuie să „împădurească mult”Iuliana Cantaragiu, consilier prezidențial
Vorbind despre starea pădurilor, considerate „plămâni” ai R. Moldova, Iuliana Cantaragiu face o analogie cu Finlanda, unde gradul de împădurire e de peste 70%. „Când ajung în Finlanda”, spune consilierul prezidențial, „plămânii mei sărbătoresc”, iar la Chișinău „se întristează.” „[În R. Moldova] ai senzația foarte puternică de parcă nu ți-ar ajunge oxigen”, menționează Cantaragiu. Ea mai spune că R. Moldova trebuie să „împădurească mult” pentru că de asta depinde calitatea aerului și oprirea dispariției apei.
Programul de împădurire: ce și unde se plantează
Despre Programul național de extindere și reabilitare a pădurilor pentru următorii zece ani pe circa 150 de mii de hectare, inițiat anul trecut de președinta Maia Sandu, invitata podcastului „În esență...” spune că ținta e să se ajungă la o suprafață a fondului forestier de peste 15% față de 11,2% în prezent. Programul este ambițios, în ciuda faptului că silvicultorii activează în condiții proaste și cu „tehnică veche de 40-50 de ani.”
Iuliana Cantaragiu spune că împădurirea se face ținându-se cont de proiecțiile privind schimbările climatice în R. Moldova. Apreciată odinioară pentru pădurile de fag, acum Moldova renunță la această specie, la fel cum renunță și la câteva specii de stejar. Se pune accent pe câteva specii de stejar, pe salcâm și pe paltin, spune Iuliana Cantaragiu. Plantările se fac uniform pe tot teritoriul țării, fără a se da preferință anumitor regiuni.
Un program de înverzire de circa 15 miliarde de lei
Invitata podcastului spune că, potrivit estimărilor, investiția statului în programul de împădurire pentru următorii zece ani ar urma să se ridice la 740 de milioane de euro [circa 15 miliarde de lei]. „Nu este puțin”, afirmă Iuliana Cantaragiu, dar R. Moldova trebuie să se debaraseze de stereotipul „totalmente eronat” că „împădurirea poate făcută gratuit și pe bază de voluntariat”.
Iuliana Cantaragiu menționează că acest program nu ar trebui să se oprească peste zece ani. Indiferent cine va fi la guvernare, acesta trebuie continuat, deoarece de el depinde viitorul generațiilor, spune Cantaragiu.
În podcast, invitata mai vorbește despre starea râurilor Prut și Nistru și despre gestionarea deșeurilor în R. Moldova.
Alte chestiuni discutate în podcast:
- Unde sunt zecile de milioane de arbori sădiți de-a lungul celor trei decenii de independență în cadrul campaniilor naționale de înverzire a plaiului?
- Cum poate fi îmbunătățit coraportul dintre regenerarea și extinderea pădurilor și cel al tăierilor?
- Cât de realist e obiectivul stabilit de stat ca în următorii zece ani să fie împădurite circa 150 de mii de hectare?
- Care sunt problemele sau îngrijorările cele mai mari în legătură cu realizarea programului de împădurire?
- Care e starea râurilor Prut și Nistru și în ce măsură ele pot îndestula cu apă R. Moldova?
- Cât de binevenită e inițiativa decidenților din guvern privind construirea unor cheiuri temporare pe Prut pentru transportarea cerealelor către portul Giurgiulești în contextul războiului din Ucraina?
- Cât de mult s-a mișcat R. Moldova în direcția bună sau, dimpotrivă, a regresat în privința gestionării deșeurilor. Ce ar mai trebui să facă autoritățile, dar și comunitățile pentru a ridica standardele în acest sens?
- Ce notă dă Iuliana Cantaragiu „sănătății” mediului ambiant al R. Moldova?
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în [aproape] fiecare zi de luni; „Laboratorul Social” – în zi de marți; „Pe agendă cu Cristina Popușoi” – în fiecare zi de miercuri; și în fiecare zi de vineri podcastul de informații și analize „Dincolo de știri”.
