Se împlinesc 100 de zile de când Rusia a invadat Ucraina, dar nici acum nu este clar cu ce obiective a pornit președintele Vladimir Putin războiul, și în ce măsură a fost obligat să le recalibreze, forțat de realitatea de pe teren.
Majoritatea analiștilor occidentali pleacă de la premiza că Putin a vrut să ajungă cu armata repede la Kiev, să forțeze o schimbare de regim acolo și să readucă Ucraina în sfera de influență a Rusiei. Kremlin-ul își imaginase o campanie fulger, fără mari pierderi, similară cu cea din peninsula Crimeea, din 2014.
Realitatea a fost alta.
„Apărăm Ucraina de 100 de zile. Vom învinge! Glorie Ucrainei!” declara președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un mesaj video, înregistrat pentru a marca 100 de zile de la lansarea invaziei ruse. Tot el recunoștea însă, într-un alt mesaj video postat joi noaptea, că Rusia controlează acum aproape o cincime din teritoriul Ucrainei. Iar înaintarea armatei ruse continuă, chiar dacă mult mai lent decât se aștepta.
Războiul din Ucraina a devenit „un război de uzură”, iar țările occidentale trebuie să fie pregătite de un conflict „pe termen lung”, avertiza joi și secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, după discuții cu președintele american Joe Biden. Deși a reiterat că NATO nu dorește să intre într-o confruntare directă cu Rusia, Stoltenberg a spus că alianța militară occidentală are „responsabilitatea” de a sprijini Ucraina, adăugând că ucrainenii „plătesc un preț mare pentru a-și apăra propria țară”, dar și că Rusia „are multe victime”.
Cel mai probabil, războiul se va încheia la masa negocierilor, a spus secretarul general al NATO, adăugând că ceea ce se întâmplă în timpul discuțiilor „este foarte strâns legat de situația de pe teren”. Întrebat dacă Ucraina a fost presată de Occident să cedeze teritorii în schimbul unui posibil acord de pace, Stoltenberg a spus că „nu este treaba noastră să decidem” ce ar trebui să accepte sau să refuze Ucraina.
Războiul se va încheia în ultimă instanță prin negocieri, aprecia și președintele american Joe Biden, într-un comentariu pentru cotidianul New York Times. Cum mersul tratativelor, poziția fiecărei părți în negocieri, este determinată de realitatea de pe teren, a continuat Biden, administrația sa a decis să sprijine masiv Ucraina cu arme și muniții, ca la masa negocierilor, Kievul să fie într-o poziție cât mai avantajoasă. „De aceea am decis că le vom trimitem sisteme de rachete și muniții mai avansate, care să le permită să lovească cu precizie ținte cheie” a scris Biden în comentariul publicat pe 31 mai.
Președintele american a ținut însă să sublinieze că Statele Unite nu vor ca războiul din Ucraina să se transforme într-o „confruntare între NATO și Rusia”, și nici nu vor încerca să forțeze o schimbare de putere la Moscova, indiferent cât de „condamnabile” sunt acțiunile președintelui Vladimir Putin.
„Atâta timp cât Statele Unite sau aliații noștri nu sunt atacați, nu ne vom implica direct în acest conflict”, a continuat Biden, și nici „nu încurajăm sau dăm Ucrainei posibilitatea de a lovi ținte dincolo de granițele sale. Nu vrem să prelungim războiul doar ca să lovim și mai tare Rusia”, a mai scris președintele american.
De la bun început, Statele Unite au fost ghidate de principul „nici o decizie despre Ucraina, fără Ucraina”, așa că administrația americană nu va încerca vreodată să forțeze Kiev-ul să facă unele concesii teritoriale, în schimbul unui acord de pace. „Nu ar fi corect și ar fi contrar principiilor noastre”, a subliniat Joe Biden, care a încheiat reamintind că „libertatea costă”, iar Statele Unite și aliații săi sunt deciși să acopere acest cost.
