Cum se știe deja, Judecătoria Centru nu a validat marți seară mandatul de primar al Chişinăului câștigat de Andrei Năstase pe 3 iunie, în fața contracandidatului socialist Ion Ceban. Și a deschis larg ușa speculațiilor: se va merge până la Cutea Supremă sau vor fi reluate alegerile? Pot fi reluate, ținând cont că urmează și alegerile generale? Cum este motivată decizia judecătoriei? Și mai ales: care sunt motivele reale ale acestei decizii?
Decizia motivată a primei instanțe confirmă că drept temei pentru invalidarea scrutinului local din municipiul Chişinău a servit contestația depusă de socialiști şi admisă anterior de Curtea de Apel, cea că Andrei Năstase a făcut agitaţie electorală în ziua votării îndemnând alegătorii să iasă la vot: „…îndemnul către alegători să voteze pentru cine cred ei de cuviinţă este de fapt o agitaţie pentru concurentul electoral”, se spune în decizie.
Protest la Chişinău împotriva deciziei de a nu valida alegerile
Drept argument că această încălcare a influenţat rezultatele scrutinului, judecătoarea Rodica Berdilo invocă „zecile de mii” de vizualizări pe care le-au avut pe Facebook îndemnurile la vot lansate de Năstase şi se precizează ce numărul de vizualizări e mai mare decât diferenţa de voturi dintre candidaţii în turul 2.
Decizia confirmă şi că Ion Ceban candidatul socialiştilor a îndemnat alegătorii să iasă la vot, prin urmare se constată că ambii concurenţi au admis acţiuni considerate de instanţă agitaţie electorală. „Agitaţia electorală efectuată ilegal în ziua alegerilor, care a fost adresată unui număr de persoane, incontestabil mai mare decât diferența de voturi dintre candidați, atestă faptul că alegerile, la finalul lor, au fost alterate prin comportamentul candidaților electorali”, concluzionează magistrata Berdilo în decizia sa.
Decizia a fost imediat criticată de mai mulţi experţi care spun că îndemnul la vot nu poate fi egalat cu agitaţia electorală. Ei mai observă că politicienii au chemat la vot şi în precendentele scrutine.
Pavel Postică a fost şeful misiunii Promo-LEX de observare a alegerilor. El ne-a spus până la publicarea deciziei integrale a primei instanţe că legislaţia electorală prevede expres doar cazurile care pot duce la excluderea din cursă a unui candidat, nu şi cele care duc la nulitatea alegerilor:
„Aceste cauze sunt legate în mare parte de finanţarea partidelor şi campaniilor electorale, de finanțarea de peste hotare şi implicarea cetăţenilor străini în campanie. Acestea sunt câteva cazuri exclusive care pot duce la excluderea din cursa electorală a unui concurent electoral.”
Cât despre anularea alegerilor, în fapt rămâne a discreţia magistraţilor să decidă dacă încălcările comise şi confirmate de instanţă pot servi drept temei pentru a declara nulitatea alegerilor, lucru confirmat şi în decizia judecătoare Berdilo.
Preşedintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea,
aminteşte însă că la validarea scrutinului prezidenţial în 2016 Curtea Constituţională a clarificat condiţiile care pot duce la anularea unui scrutin, condiţii care spune Gribincea, par să nu le fi întrunit dosarul examinat de judecătoarea Rodica Berdilo:
„Anularea alegerilor poate avea loc numai în cazul în care votarea sau stabilirea rezultatelor votării a avut loc prin fraudă. Și am impresia că nici una, nici alta aici nu este. A doua condiție: nu orice fraudă în procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci doar frauda care e de natură să influențeze rezultatul alegerilor, am impresia că această condiție nu este. Și, trei – cererea de anulare a rezultatelor alegerilor trebuie să fie temeinic motivată și însoțită de dovezi. Mă tem că, în această cauză, aceste trei condiții stabilite de Curtea Constituțională nu au fost prezente. Nimeni nu a contestat niciodată modul de exprimare a voinței alegătorilor în aceste alegeri. De asemenea, nu s-au pretins fraude la numărarea voturilor. Dacă aceste două elemente nu sunt invocate, invalidarea rezultatelor nu poate avea loc.”
Primarul ales al Chișinăului, Andrei Năstase, a anunțat că, dimineaţa, în lipsa textului oficial al deciziei judecatoreşti, a înaintat un apel preliminar instanței superioare. Năstase a calificat decizia primei instanţe drept „uzurpare a puterii în stat”. Candidatul socialiștilor Ion Ceban care a pierdut alegerile pentru fotoliul de primar al Chișinăului a declarat şi el că va contesta la Curtea de Apel decizia despre care a spus că e „incorectă și cu un substrat politic profund”. El a precizat că socialiştii nu au cerut excluderea cuiva din campanie, anularea rezultatelor sau nevalidarea mandatului, ci au solicitat instanţei doar să certifice existenta unor încălcări, care însă nu sunt de natură să influențeze rezultatele alegerilor, a precizat Ceban.
Curtea de Apel de acum încolo va avea la dispoziţie trei zile pentru a lua o decizie, dupa care, reclamantul, daca nu va fi de acord cu ea, o va putea contesta la Curtea Supremă de Justiţie.
Dacă una din instanțele ierarhic superioare va anula decizia din 19 iunie a judecătoriei Chişinău, Năstase va fi învestit în funcţie.
Ce se va întâmpla dacă decizia de anulare a scrutinului va fi menținută?
Experții spun ca se va proceda la numirea unui primar interimar şi asta pentru că alegeri repetate nu mai pot fi organizate întrucât a rămas mai puțin de un an până la alegerile locale ordinare. Ex-preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în prezent membru CEC, spune că există un articol în Codul Electoral care ar permite totuşi organizarea unui scrutin repetat în decurs de două săptămâni. Numai că acest lucru e puţin probabil deoarece decizia primei instanţe pare să-i fi exclus pe ambii candidaţi anulând în general rezultatele scrutinului. „Dacă au fost excluși ambii candidați, așa cum se vehiculează, nu ai cu cine face alegeri repetate. Dacă a fost exclus numai unul, urmează să vedem în ce condiții facem alegeri repetate. Sunt destul de multe necunoscute. Trebuie să vedem hotărârea integral ca să știm cum acționăm”, a declarat Iurie Ciocan, citat de Radio Chişinău.
Decizia primei instanţe pare sa-l fi luat prin surprindere si pe premierul Pavel Filip care a spus în debutul şedinţei cabinetului de miniştri urmatoarele, citez, „încerc să înțeleg cui folosește o asemenea decizie”.
Într-o declarație de presă, ambasada Statelor Unite a numit decizia instanței „neașteptată și netransparentă”, şi estimează că este de natura sa contribuie la „erodarea încrederii cetăţenilor moldoveni în procesul democratic”.
