În decembrie anul trecut, Harris s-a aflat la o conferință despre schimbările climatice la Dubai, unde a avut întâlniri cu liderii a trei țări arabe pentru a discuta războiul Israelului împotriva Hamas în Fâșia Gaza.
În timp ce președintele Joe Biden s-a poziționat ferm alături de Israel, accentuând dreptul Israelului la autoapărare, Harris a reafirmat aceleași idei, dar a încercat să se și diferențieze printr-un ton mai empatic față de palestinieni. „Faza de luptă se va încheia și vom începe să implementăm planurile noastre pentru ziua de după”, le-a spus Harris liderilor arabi, încercând să se prezinte ca o voce a reconcilierii și a construcției unui viitor mai pașnic în regiune.
Această abordare este o strategie politică calculată. Harris încearcă să răspundă unui dublu imperativ: pe de o parte, să-și mențină angajamentul față de securitatea Israelului, un punct central al politicii externe americane, și, pe de altă parte, să atenueze criticile venite din partea comunității arabe-americane și a unor grupuri de stânga din cadrul Partidului Democrat. Acestea au fost profund dezamăgite de sprijinul pe care îl consideră necondiționat al administrației pentru Israel.
Navigarea acestor două lumi – diplomația internațională și politica internă – este o provocare uriașă pentru Harris, mai ales având în vedere că războiul din Gaza a devenit o temă polarizantă în campania prezidențială din 2024. Deși Kamala Harris a arătat compasiune față de situația palestinienilor, consilierii ei subliniază că acest lucru nu înseamnă neapărat o schimbare de substanță în politica externă americană față de Israel.
Apel la moderație și dilema arabo-americană
În ciuda apelurilor pentru un răspuns mai ferm față de Israel, Harris rămâne în cadrul politicii tradiționale americane, promovând ideea unei „zile de după” – un concept care sugerează reconstrucție și stabilitate în Gaza, dar numai în condițiile în care Hamas nu mai este la putere, iar securitatea Israelului este asigurată. Critici susțin că Harris ignoră costurile umane masive ale conflictului și nu abordează cu adevărat problemele de fond ale ocupației și ale suferinței palestiniene.
În Michigan, un stat cheie în alegerile prezidențiale, Harris se confruntă cu o dilemă politică: cum să mențină sprijinul votanților arabi-americani, o comunitate semnificativă și influentă, fără a se îndepărta de poziția tradițională pro-Israel.
Într-un stat în care Biden a câștigat în 2020 cu doar 154.000 de voturi și unde sunt înregistrați peste 200.000 de alegători arabi-americani, orice pierdere de sprijin ar putea fi devastatoare pentru șansele Partidului Democrat. Donald Trump și-a intensificat eforturile de a atrage votanții arabi-americani și musulmani din Michigan, promițând o politică externă care ar putea aduce pacea în conflictul israeliano-palestinian. În timp ce Trump a susținut Israelul în timpul mandatului său și continuă să o facă, el a speculat că ar putea să joace un rol ca negociator de pace, apelând la votanții care s-au simțit trădați de Partidul Democrat.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
