În 8 decembrie 1991, liderii Rusiei, Ucrainei și Bielorusiei au declarat că Uniunea Sovietică a încetat să existe. 25 de ani mai tîrziu, ne uităm la cîteva momente cheie înăuntrul și înafara Uniunii Sovietice care au precedat destrămarea ei. [traducerea explicațiilor: Lucian Ștefănescu]
Sfîrșitul unui imperiu
5
Aprilie 1986: Dezastrul nuclear de la Cernobîl - reactorul nr. 4 de la uzina aflată la nord de capitala Kiev explodează, după ce un test de rutină o ia razna. În ciuda politicii de glasnost, adică de transparență, de deschidere, vechile metehne sînt cum nu se poate mai vii. Kremlinul păstrează o tăcere totală cîteva zile la rînd, în timp ce praful radioactiv se așează peste Europa.
6
Mai 1987: adolescentul trăznit Mathias Rust decolează de la Helsinki într-un avion de mici dimensiuni Cessna închiriat și intră în spațiul aerian al URSS. Nexperimentatul pilot german reușește să treacă în mod cu totul involuntar neobservat de avioanele de luptă și radarele sovietice, și aterizează în Piața Roșie, la cîteva zeci de metri de Kremlin, în speranța că va putea discuta cu Gorbaciov despre pacea mondială. Gorbaciov se folosește de această umilință pentru a epura armata de rezistența la reformele sale.
7
Decembrie 1988: cutremur în Armenia. În mai puțin de 20 de secunde, blocuri întregi de apartamente se transfromă în ruine. S-a aflat după aceea că unele din grinzile metalice destinate structurii de rezistență a blocurilor au fost furate și vîndute pe piața neagră. Ajutorul umanitar occidental este acceptat, dar cea mai mare parte a echipamentului sanitar și de salvare e prins în hățișul birocratic și nu mai ajunge la destinație. Peste 30.000 de morți.
8
Februarie 1989: după nouă ani de război în sprijinul guvernului comunist de la Kabul, Armata Roșie pleacă din Afganistan. În ciuda unei atent regizate retrageri, florile și aplauzele nu pot ascunde șocul înfrîngerii „invincibilei” Armate Roșii. Aproximativ 15.000 de militari sovietici au fost uciși în conflict, lalolaltă cu peste un milion de civii afgani.