Comunitatea Politică Europeană (CPE), care se reunește pentru al doilea său summit pe 1 iunie la Bulboaca, în R. Moldova, este „copilul războiului din Ucraina provocat de invazia Rusiei”, un club gândit între altele să ofere „o casă europeană vizibilă” Ucrainei, se arată în prima analiză publicată de Institutul pentru Geopolitică de la Bruxelles, creat odată cu CPE, în 2022.
Este un fel de manifest, gândit să explice mai în detaliu ce este, ce vrea să facă și mai ales ce poate să facă această Comunitate Politică Europeană, înființată la inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron, notează Politico.
Noul Institut pentru Geopolitică este condus de Luuk van Middelaar, Hans Kribbe și Sébastien Lumet, care sunt și autorii primului raport.
De ce este relevantă noua structură?
Pentru că „reînnoadă cu vechea tradiție diplomatică a politicilor convenite de state suverane și egale, la summit-uri informale, în spiritul încrederii”, explică cei trei autori. Intitulată „Reunind marea familie europeană” („Bringing the Great European Family Together”), analiza a fost lansată joi, 25 mai, la Bruxelles, și insistă pe diferența între birocrația structurată a Uniunii Europene și stilul informal al noului club pan-european.
Trei caracteristici diferențiază clar CPE de alte structuri europene: în primul rând, nu este preocupată să „livreze rezultate concrete” sau să emită „comunicate oficiale”, permițând liderilor politici să dezbată ce și cât timp este nevoie. În al doilea rând, păstrează o anumită distanță de UE. În al treilea rând, „pune accent în primul rând pe interesele comune de securitate, nu pe valorile comune”, ceea ce desigur permite clubului să fie mult mai permisiv și primitor.
„UE a oferit anul trecut Ucrainei și R. Moldova statutul de țări candidate, Georgia îl primește dacă îndeplinește anumite condiții dar este evident că procesul aderării este îndelungat, și nu este un răspuns rapid la nevoile țărilor amenințate de agresiunea rusă”, argumentează autorii Institutului pentru Geopolitică. Mai mult, oferă și altor state, care nu sunt sau nu vor să fie membre în UE, un forum de discuție, cum ar fi „mari puteri economice și energetice precum Elveția și Norvegia, Turcia, al cărei proces de aderare stagnează de ani de zile dar care joacă un un rol strategic cheie în bazinul Mării Negre sau Marea Britanie, care a ieșit din UE”.
S-a renunțat la o propunere inițială de a invita Israelul sau unele țări din Africa de Nord, notează autorii primului studiu al Institutului de Geopolitică, pentru a permite noului club să „recreeze sentimentul de comunitate” între țările europene.
Există o valoarea comună, împărtășită de toate țările participante: respectul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a unei națiuni.
CPE se va reuni bianual în țări din UE și din afara blocului: după Praga (summitul inaugural) și Moldova (summitul din 1 iunie) urmează Granada și Londra.
Agendă fluidă, multe discuții informale
Ca și la primul summit de la Praga, agenda reuniunii de la Bulboaca are câteva mari teme, cum ar fi securitatea regională și energetică, dar – se remarcă în analiza Institutului de Geopolitică – discuțiile pot merge în orice direcție.
„Este programată o nouă întâlnire între președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, și premierul Armeniei, Nikol Pașinian, la care vor mai fi prezenți cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, președintele Franței, Emmanuel Macron și Charles Michel, președintele Consiliului European”. Se poate aștepta „un anunț privind extinderea acordului de roaming între UE și Balcanii de Vest, ca să cuprindă și R. Moldova. S-ar putea face și un anunț referitor la un proiect franco-sloven de sprijin pentru întărirea capacității cibernetice a Balcanilor de Vest”.
