Linkuri accesibilitate

La cinci ani de la liberalizarea vizelor pentru Republica Moldova


În 2014, la o primă călătorie fără viză la Atena...

Comisia Europeană: regimul fără vize nu trebuie folosit pentru atragerea investițiilor individuale.

Republica Moldova a fost prima ţară din componenţa asociației de state numite Parteneriatul Estic căreia i s-a acceptat în 2014 regimul liberalizat de vize după îndeplinirea unei liste de condiţii cerute de UE, formulate mai curând de o manieră tehnică.

Diapazonul acestor condiții a vizat diverse măsuri de precauție - de la combaterea crimei organizate și a corupției, promovarea reformele democratice şi până la adoptarea legislației anti-discriminare. Moldova și-a început negocierile cu Uniunea Europeană în chestiunea suspendării vizelor încă în 2008 și a avut nevoie de şase ani ca să atingă ținta. Mulți observatori spuneau atunci că drumul Moldovei ar fi fost și mai lung dacă nu ar fi intervenit refuzul Ucrainei de a semna Acordul de Asociere.

UE a decis atunci că e nevoie de o recompensă rapidă și concretă, ca să încurajeze Moldova să persevereze pe calea integrării europene și să nu dea înapoi, la fel ca Ucraina, procedând pe placul Moscovei.

Cu ocazia împlinirii pe 28 aprilie a cinci ani de la liberalizarea regimului de vize Ministerul de Externe de la Chișinău a dat publicității un comunicat în care spune că autoritățile au continuat îndeplinirea criteriilor care au permis liberalizare vizelor și au făcut reforme noi. Cel mai recent raport anual privind funcționarea regimului liberalizat de vize dat publicității de Comisia Europeană la finele lui 2018 invocă însă mai multe tendinţe negative legate inclusiv de combaterea corupției, a criminalității, spălării banilor şi la gestionarea corectă a migrației. În acelaşi raport, Comisia Europeană a criticat reforma fiscală pe care R. Moldova a adoptat-o în 2018 cu cele trei componente, și anume amnistia de capital, cea fiscală, şi decriminalizarea infracțiunilor economice, reformă care, așa cum spune raportul, „a ridicat îngrijorări cu privire la voința politică de combatere a corupției”.

Într-un alt raport de sinteză difuzat la începutul anului, Comisia Europeană a criticat Chișinăul pentru introducerea schemei de acordare a pașaportului moldovean străinilor contra investiții, spunând că regimul fără vize nu trebuie folosit pentru atragerea investițiilor individuale, iar implementarea acestor programe va fi luată în calcul atunci când se va evalua regimul fără vize cu țările respective.

Datele prezentate de presă arată că e la lansarea programului de acordare a cetăţeniei în noiembrie 2018 a fost oferită o singură cetățenie la începutul lunii aprilie unui om de afaceri numele căruia nu e dat publicității. Autoritățile moldovene prezintă acest program de acordare a cetăţeniei drept „o șansă unică” prin care vor fi atrase investiții de 1,3 miliarde de euro, în timp ce experții anticorupție şi oponenţii guvernării susțin că oferirea cetățeniei unor investitori străini comportă riscuri majore pentru securitatea statului şi ar putea afecta regimul liberalizat de vize cu UE.

Politologul Dionis Cenuşă spune că deocamdată e greu de anticipat ce riscuri ar putea avea legea cetăţeniei contra investiţiei asupra regimului liberalizat de vize întrucât până acum a fost oferită doar o singură astfel de cetăţenie:

„O asemenea lege în R. Moldova sau în altă ţară terţă care beneficiază de un regim liberalizat de vize cu UE poate avea un impact negativ asupra regimului fără vize, dacă implică un număr mare de noi cetăţenii acordate unor persoane cu profil dubios. Deci, pe de o parte vorbim despre număr, despre câte cetăţenii sunt acordate şi în al doilea rând despre cine le primeşte, ce fel de persoană stă în spatele solicitării de cetăţenie. R. Moldova figurează în lista ţărilor problematice din perspectiva unor scheme transfrontaliere prin care R. Moldova s-a făcut renumită în ultimii ani.”

Oferirea nechibzuită a cetăţenie contra investiţiei ar putea

Mai grave sunt în acest moment problemele legate de migraţia ilegală, criminalitate, spălare de bani, corupţie, probleme asupra cărora insită şi UE în toate rapoartele de monitorizare....

provoca cereri ale statelor membre privind anularea regimului liberalizat, mai precizează Dionis Cenuşă:

„Dacă persoanele care obţin cetăţenii moldoveneşti contra unor investiţii comit sau sunt suspectate de a comite unele infracţiuni în ţări foarte sensibile la statul de drept precum Olanda sau Germania şi altele, atunci am putea să ne trezim cu asemenea solicitări de a examina cât de mult influenţează negativ ordinea publică din Germania sau din Olanda de exemplu.”

Asemenea riscuri nu par deocamdată imanente, crede politologul Dionis Cenuşă. După părerea sa, mai grave sunt în acest moment problemele legate de migraţia ilegală, criminalitate, spălare de bani, corupţie, probleme asupra cărora insită şi UE în toate rapoartele de monitorizare.

Opinia dvs.

Arată comentarii

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG